De sărbătoarea Paștelui, fiecare regiune are tradițiile și obceiurile ei. În satele din Olt, s-au păstrat câteva dintre ele de-a lungul timpului. Tradiţiile şi credinţele din perioada marii sărbători a Paştelui practicate în satele oltene au rămas neschimbate an de an. Mamaie Nina are 82 de ani și a povestit, pentru Jurnalul Olteniei, cum s-a petrecut Paștele oltenesc, în comuna Șopârlița.
În comunele din județul Olt, unele familii încă păstrează obiceiul încondeierii ouălelor de către bărbați. Deşi de obicei femeile sunt cele care se ocupă cu roşirea ouălelor, la sate mai sunt sunt bărbați care încondeiază ouăle.
„Când trăia tataie-tu el făcea modelele pe ouă. Le punea frunze de pătrunjel sau cimbru, le băga într-un ciorap și după în apa în care a fiert sfecla. Nu erau pe atunci vopsele ca acuma mamă, aveam ori sfecla roșie și o puneam la fiert, ori ceapă roșie din grădină. Făceam doar ouă roșii, nu erau atâtea culori ca acum”, a spus mamaie Nina.
În vinerea din Săptămâna Mare a Paștelui, s-a pregătit mâncarea. S-au tăiat legumele pentru salata boeuf, iar sarmalele și drobul s-au făcut sâmbătă. Mamaie Nina ne-a mai spus cum, odată, pregătea cozonacii făcuți de casă, pasca cu brânză, dar și pâinea.
„Acuma nu mai pot eu să frământ, dar când puteam, mai acu’ vreo 20 de ani, totul făceam de casă. Cozonacii apucam de îi făceam de vineri, odată cu ouăle. Pasca tot așa. Ciorba și sarmalele și drobul sâmbătă. Așa se face la noi și așa a râmas obiceiul”, a mai spus mamaia Nina.
Tot în Vinerea Mare, femeile împreună cu cei mici, dar și femeile în vârstă au fost la biserica din sat pentru a „trece pe sub aer” sau la Denie, așa cum este cunoscut. Se trece de trei ori pentru abundență pentru tot anul. Tot vineri s-a mai practicat un obicei, și anume, împărțitul de sufletul celor decedați. Femeile au dat o farfurie cu mâncare, dar și țuică și vin de sufletul celor care nu mai sunt printre noi. Fiecare familie face acest obicei dacă are un mort în familie.
„Pusei în coș să merg la împărțit. Le iau din casă în casă. Eu pusei de sufletul lu tataie-tu și de sufletul lu taică-tu”, a spus mamaie Nina.
În noaptea de Înviere, în unele regiuni din norul României, bărbații sunt cei care merg la sfințit bucatele. În Olt nu se practică acest obicei. Însă, în fața bisericii s-a aprins un foc mare cu lemne și cauciuc să ardă toată noaptea. Am fost cu mamaie Nina la înviere, sâmbătă, la Biserica Sfânta Treime din comuna olteană Șopârlița.
„Ete, vezi mamă, focul! Focul arde toată noaptea în fața bisericii ca să alunge spiritele rele. Îl aprind pe la un 22:00 așa ăia tineri”, a explicat mamaie.
După ce au luat Lumina Sfântă, la Biserică, credincioșii au dus candelele aprinse acasă. Aprinse, ca să lumineze casa. Spre dimineață, femeile din sat au mers la Biserică pentru a lua Paști.
„După ce luăm Lumină mergem la cimitirm tot în seara aia, ca să aprindem lumânări la morți. Trebuie să aibă și ei lumină chiar dacă nu mai sunt cu noi”, a spus o vecină, tanti Stela.
În Ziua de Paște, în comuna Șopârlița s-a păstrat obiceiul spălării pe față cu un ou roșu și un ban de argint. Într-un vas cu apă neîncepută, un ou roşu şi un ban de argint pentru a fi sănătos tot timpul anului. Această tradiție este practicată de copiii familiei. După tradiția spălării pe față, familia s-a pus la masă. Nu înainte de a-și face cruce și a mânca Paști. Este pâinea stropită cu vin bisericesc și cu agheazmă. Au ciocnit ouă și s-au salutat cu “Hristos a Înviat”.
„Până la Rusalii așa ne salutăm, cu Hristos a Înviat. După e Înălțarea și se spune Hristos s-a Înălțat. Până la Înălțare se zice că e toată apa sfințită și că nu se spală”, ne-a explicat tanti Sanda, vecină a mamaiei Nina.
În alte comune din Olt se face miel la proțap, pe lângă tradiționalul drob. De mult, copiii olteni colindau în Ziua de Paște. Aceștia mergeau din casă în casă pentru a împărți binecuvântări, urări de bine și cântând colinde specifice perioadei pascale. Acest obicei s-a pierdut, însă, odată cu trecerea timpului.
