Vechile orfelinate rămase deschise în țară se vor închide la 1 octombrie, așa cum prevede o lege promulgată de președintele României și publicată deja în Monitorul Oficial. Mulți dintre copiii de aici vor ajunge în îngrijirea unor ONG-uri. Nu este însă și cazul celor din Dolj.
Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Dolj s-a conformat demult noilor reguli. Orfelinatele s-au închis, iar copiii sunt îngrijiți în locuințe de tip familial.
„Noi am fost printre primii (dacă nu cumva chiar primii) care le am închis pe toate. Nu ne afectează această modificare legislativă (știam de ea – pentru că ni s-a spus – și din acest motiv ne-am organizat cu mult înainte. În Dolj, pentru protecția copilului, avem exclusiv case de tip familial și apartamente”, a declarat Florin Stancu, directorul DGASPC Dolj
„Centrele de plasament nu ar trebui să mai existe de la 1 octombrie, iar acolo unde există, în opinia mea şi a instituţiei, sunt în afara legii, motiv pentru care prefectul poate să amendeze directorii Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului“, a explicat, pentru Adevărul, Vişinel Bălan, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, la rândul său provenit din sânul sistemului.
Aceste centre de stat vor fi închise în fiecare judeţ. ONG-urile vor putea prelua o parte din atribuţiile DGASPC-urilor, astfel că numărul de angajaţi al acestora se va reduce. „În mai multe judeţe din ţară, deja consiliile judeţene au scos la licitaţie, să spunem aşa, proceduri, caiete de sarcini pentru servicii private, pentru ca ONG-urile să preia anumite servicii ale Direcţiilor de Protecţie a Copilului. Aici ţine de managementul fiecărui judeţ, dar există o direcţie în sensul acesta şi ONG-urile, organizaţiile neguvernamentale în domeniul copilului care doresc să furnizeze servicii în acest sens, sunt încurajate şi pot să participe la acest proces de reformă socială“, a mai explicat Vişinel Bălan.
El spune că aparatul s-a redus deja în multe direcţii din ţară, mai ales că în unele judeţe există chiar şi 2.500 de angajaţi. Odată cu aceste modificări, o parte din personal nu îşi mai justifică existenţa. Specialiştii vor fi, însă, cel mai probabil, preluaţi de organizaţiile private care se vor ocupa de creşterea şi educarea acestor copii.
Personalul calificat de care nu va mai fi nevoie va primi oferte conform Codului Muncii, astfel încât oamenii să nu rămână fără loc de muncă.
Până în 2020 guvernul român se angaja să ”dezinstituționalizeze” toți copiii din marile centre de plasament. Nu toate au fost însă închise.
În Planul de prioritizare a închiderii centrelor de plasament clasice, studiu făcut de Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopție ( ANPCA) cu bani de la Banca Mondială, se spune că la 31 octombrie 2016 „existau 167 de centre de plasament clasice în care erau găzduiți un număr total de 6.513 copii. Dintre aceștia, 86% locuiau în centrul asociat cu măsurile de protecție specială dispuse pentru ei”.
