duminică, mai 19, 2024

Ultima ora

spot_img

Sport

„România, 10 ani după criza financiară globală”

România este în prezent mai dezvoltată și mai bine echipată pentru a face față unor șocuri externe, decât a fost acum 10 ani, este de părere viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Liviu Voinea. Acesta a susţinut, marţi, la Universitatea din Craiova, o conferinţă cu tema „România, 10 ani după criza financiară globală”.

Viceguvernatorul a deschis conferința prezentând principalele motive care au dus la apariția crizei globale, adresându-se tuturor celor prezenți în Sala Albastră a Universității din Craiova și în special studenților Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor.
„Acum 10 ani și două săptămâni a căzut Banca Lehman Brothers, ceea ce a fost începutul crizei globale. Principala cauză a crizei financiare globale a fost, nu știu ce vă spun profesorii dumneavoastră, dar principala cauză în opinia mea a fost de reglementare excesivă, adică în anii precedenți, în special în deceniul precedent s-a renunțat la o serie de reglementări, ceea ce a permis crearea unor plăți retroactive pe piață, în special pe piața instrumentelor financiare derivate, bazate pe creșteri ipotecare. Acea criză a aruncat Statele Unite și Uniunea Europeană într-o perioadă de turbulență, turbulență care a condus la ascensiune de inflație și a obligat băncile centrale să adopte măsuri neortodoxe, inclusiv relaxarea cantitativă, inclusiv ceva ce era de neimaginat în manualele de economie, și anume dobânzi nominal negative”, a afirmat viceguvernatorul BNR.
România ar fi, astăzi, mai protejată, a susţinut Liviu Voinea.
„Vreau să vă vorbesc astăzi despre economia României. Suntem acum într-o situație mai bună decât acum 10 ani, suntem mai protejați de riscul de contagiune, am implementat noi mecanisme de prevenție mai puternice, acordurile de finanțare cu FMI și Uniunea Europeană au fost benefice.
România a suferit o favorație economică puternică care a început în ultimul trimestru al anului 2008, adică acum 10 ani pe vremea asta și a continuat până în anul 2011 în principal din cauza propriilor vulnerabilități interne, mai puțin din cauza crizei globale. În anul anterior crizei, deficitul de cont curent a depășit 13% din PIB, iar deficitul structural a fost de aproape 9%, creșterea economică s-a bazat pe consumul de bunuri importate și a fost condusă de o politică fiscală laxă. Tot ce era nevoie pentru criză era o scânteie și acea scânteie a venit. Criza financiară globală a dus la tăieri masive de capital. De atunci România a cunoscut sau a traversat o perioadă de mari transformări. Pe parcursul a trei programe succesive cu fondul monetar și Uniunea Europeană am dezvoltat economia și am făcut-o mai rezistentă la viitoare șocuri externe. România este în prezent mai dezvoltată și mai bine echipată pentru a face față unor șocuri externe, decât a fost acum 10 ani”, a declarat viceguvernatorul BNR.
Acesta a mai precizat în cadrul conferinței faptul că „România este una din puținele povești de succes ale convergenței în Uniunea Europeană”, în ultimii 10 ani, exportul de bunuri și servicii dublându-se.
„În primul rând România este una din puținele povești de succes ale convergenței în Uniunea Europeană, chiar și în timpul și după criză. PIB-ul pe capital la paritatea puterii de cumpărare a crescut de la 50% din media lui în 2008 la 62,5% în 2017. În termeni reali, PIB-ul de acum sau din 2017, a fost mai mare cu 17% decât PIB-ul din 2008, iar în termeni potențiali cu 23% mai mare decât în 2008. Deci am depășit momentul 2008, suntem mai sus decât eram atunci. Până la finalul anului aceste valori vor continua să crească cu aproximativ 4 puncte procentuale potrivit estimărilor. Exportul de bunuri și servicii s-a dublat în ultimii 10 ani, de la 38 de miliarde de euro în 2008, la 78 de miliarde de euro anul trecut, s-au dublat exporturile în timp ce importurile au crescut doar cu 42%. Cursul de schimb efectiv real, calculat pe baza ratelor inflației este de asemenea mai scăzut decât era în anul 2008, prin urmare contribuția negativă a exporturilor nete la PIB s-a redus, iar deficitul de concurență a fost ajustat cu 10% din PIB. Salariul net real a fost mai mare cu 42% în 2017 față de 2008, în timp ce numărul de angajați a fost mai mare cu 2,4 % în 2017 față de 2008. Atunci când ne comparăm cu media Uniunii Europene pentru că ei sunt principalul nostru partener comercial productivitatea muncii a crescut mai repede decât compensațiile oferite angajaților pe întreaga perioadă”, a precizat Liviu Voinea.

spot_img
spot_img

Politica