Timp de trei zile, peste 150 de meşteri populari veniţi din mai multe colţuri ale ţării, au adus lumea satului, la Craiova. Piaţa „Mihai Viteazul” din Bănie a devenit locul de reîntâlnire cu tradiţiile populare. Meşteri populari din peste 27 de judeţe (Maramureş, Harghita, Vâlcea, Argeş, Mehedinţi, Gorj, Sibiu, Hunedoara, Prahova, Suceava, Sălaj etc), au fost la Craiova să-şi arate creaţiile. Târgul Meşterilor Populari a fost organizat de Muzeul Olteniei, Secţia de Etnografie – Casa Băniei cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj şi în parteneriat, cu Primăria Municipiului Craiova şi Consiliul Local.
Costume populare, vase de ceramică, obiecte casnice, textile, împletituri, ouă încondeiate, icoane pe lemn şi sticlă, scoarţe ţărăneşti, piese de port, tablouri lucrate în tehnica goblenului, obiecte din metal şi material preţioase, au fost obiectele de artă tradiţională aduse craiovenilor la sfârşitul săptămânii trecute.
De asemenea craiovenii s-au putut delecta şi cu produse alimentare tradiţionale afumături şi brânză de Sibiu, cârnaţi, şuncă, caltaboşi etc. Au fost prezenţi apicultori cu produse specifice, cofetari cu bunătăţi tradiţionale, cozonaci, plăcintă, ciocolată, turtă dulce, halva, magiun, zacuscă, gem si diferite dulceţuri. În Bănie au sosit şi producători de uleiuri comestibile tradiţionale din floarea soarelui, seminţe de dovleac, seminţe de struguri, precum şi producători de sucuri naturale.
Rolul acestui eveniment, aşa cum a subliniat şi directorul Muzeul Olteniei Craiovei este de a păstra tradiţiile populare, astfel încât ele să nu piară.
„Această manifestare îşi are rolul de a conserva tradiţiile populare şi poate unele dintre ele care în ultimii ani au dispărut, încetul cu încetul prin interesul publicului pot fi reinventate pentru cei mai tineri care poate nu se mai gândesc cât de importante sunt aceste tradiţii populare”, a declarat Florin Ridiche, director Muzeul Olteniei.
La eveniment au fost prezente şi autorităţile locale. Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj, a precizat că păstrarea şi promovarea meşteşugului popular autentic constituie una dintre preocupările instituţiei, sens în care, anual, sunt alocate fonduri substanţiale pentru a sprijini activităţi menite să susţină arta tradiţională românească.
„Mă bucur să fim împreună la această manifestare de tradiţie, «Târgul Meşterilor Populari», pentru că am ocazia de a exprima respectul pentru toţi cei care veniţi de departe şi, aşa cum ştiţi, vă suntem alături de foarte mult timp. Anul acesta, peste 150 de artişti au ajuns la Craiova pentru a-şi expune cele mai de preţ produse, semn al aprecierii de care se bucură târgul, o manifestare consacrată păstrării şi promovării meşteşugului şi artei tradiţionale autentice. Consiliul Judeţean Dolj, prin toate instituţiile de cultură pe care le are în subordine, este preocupat să ducă mai departe această bogată tradiţie românească. De altfel, ne-am asumat hotărât rolul de susţinător şi partener activ al domeniului cultural, prin investiţii consistente în dezvoltarea infrastructurii necesare. Numai în ultimii ani, proiectele majore derulate în această sferă totalizează peste 25 de milioane de euro. Felicitările noastre se îndreaptă deopotrivă către organizatori, colectivul Secţiei de Etnografie a Muzeului Olteniei, şi către participanţi. Cu toţii sunteţi, prin întreaga dumneavoastră muncă şi creaţie, garanţi ai dăinuirii valorilor autentice”, a menţionat preşedintele CJ Dolj.
La deschiderea „Târgului Meşterilor Populari“, a participat şi vicepreşedintele Cristinel Iovan, viceprimarul municipiului Craiova Dan Daşoveanu, managerul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche, şi şeful Secţiei Etnografie, Cornel Bălosu.
„Poţi să ai talent cu carul dacă nu ştii să-l foloseşti, dacă nu ai pasiune, nu faci nimic”
George Mateescu, meşter popular din Curtea de Argeş vorbeşte cu drag despre acest târg şi spune că este foarte important să se păstreze tradiţiile. Împreună cu soţia sa, au venit la târg cu diverse obiecte populare realizate manual, sculpturi în lemn, icoane pe sticlă, dar şi costume populare vechi, recondiţionate. Soţia, Elena Mateescu pictează icoane pe sticlă, însă face şi costume pentru păpuşi.
„Împreună cu soţia vin din Cetatea Basarabilor, de la Curtea de Argeş, am venit la Cetatea Banilor, la Craiova. Vreau să vă spun că venim cu mare drag datorită faptului că organizatorii, autorităţile culturale, locale asigură condiţii speciale pentru meşterii populari participanţi la aceste manifestări şi venim pentru că aici este un târg de referinţă în sensul că se respectă foarte serios arta populară, tradiţia populară, se respectă din punct de vedere al simbolisticii şi este şi un târg unde putem face schimb de idei, păreri cu ceilalţi colegi din ţară în sensul că ne mai putem perfecţiona în activitatea noastră. Venim în fiecare an cu un repertoriu de obiecte relativ modificat, pentru anul acesta am venit cu noutăţi cum ar fi bâtele, nuielele, ciomegele, toiegele care este un repertoriu insuficient abordat în ţara noastră. Eu le realizez, dar vreau să vă spun că civilizaţia lemnului are ceva aparte şi mi se pare că au început cu bâtele şi toiegele, pentru că oamenii de când s-au născut a trebuit să se apere de animalele sălbatice folosind nuiegele şi bâtele şi mai târziu le-au oferit ca arme de atac împotriva animalelor sălbatice, în activităţi de vânătoare pentru prepararea hranei. Sculptăm în lemn diferite forme în funcţie de configuraţia rădăcinii şi a lemului respectiv zoomorfe, antropomorfe. Am început de doi ani de zile să lucrez la bâte, ciumegi şi toiege dar este greu să le realizăm în sensul că ele se confecţionează din cel mai dur material, specie de arboret, cornul. Noi ne axăm pe promovarea registului de activităţi, obiecte din fosta programă analitică a şcolilor de arte şi meserii”, spune meşterul.
În privinţa clientelei, meşterul ne spune că sunt oameni care apreciează arta, însă nu îşi permit să cumpere, dar şi oameni care dispun de finanţe însă nu investesc în produse de artă.
„Oamenii se împart în două categorii, cei care au bani şi nu ştiu ce este arta şi tradiţia populară, şi cei care nu au bani şi ar vrea să cumpere şi cunosc ceva despre arta populară. Bineînţeles să nu aveţi impresia că se poate trăi cumva din arta populară, nu se trăieşte din arta populară, aşa ca meşter, noi avem şi o pensie. Facem treaba asta de plăcere, am prins gustul acesta al libertăţii după Revoluţie, este o pasiune, sigur. Poţi să ai talent cu carul dacă nu ştii să-l foloseşti, dacă nu ai pasiune, nu faci nimic. Noi facem obiecte de artă populară utilitară, lucruri care se pot folosi în bucătăria gospodinelor noastre şi au şi alte utilităţi, avem şi vase de ceramică, dar le folosim doar ca decor. Un alt domeniu pe care ne axăm este acela al tezaurizării costumului popular, care constă în faptul că facem un soi de vizite la casele ţăranilor, de la marginea satului, dacă vreţi acolo unde lumea e uitată de Dumnezeu, de acolo căutăm aceste costume pe care le recondiţionăm şi le tezaurizăm, iar amatorii de lucruri vechi, frumoase, le caută. Preţurile oscilează, ne uităm şi la oamenii care văd că au dorinţă şi nu au putinţă financiară şi mai scădem şi noi”, a spus George Mateescu, 71 de ani.
Din Măldăreşti, judeţul Vâlcea, de lângă Horezu a poposit la Craiova şi doamna Maria Neamţu, meşter în arta ţesutului de covoare. Doamna Maria şi-a dedicat o viaţă întreagă acestei pasiuni, de pe urma căreia a obţinut şi o pensie, ce-i drept foarte mică, după cum ne povesteşte. Interesul pentru acest meşteşug se pierde cu timpul, mai ales că trebuie să pui pasiune atunci când lucrezi, că altfel nu iese treaba bună, ne spune doamna Maria.
„Eu fac aceste carpete, lucrez din `72. Am 62 de ani, sunt bătrână. Lucrez covoare olteneşti pe gherghef, cu furculiţa, nu pe orizontală, pe verticală. Lucrez şi culori vopsite cu chimicale şi naturale, vegetale şi lână naturală. Tradiţionalul nostru ca şi colorit este bleumarinul şi roşul. Am cu mine vârtelniţa prin care fac ghemele, după care îmi fac cuclele-firul aşa ca o mănuşă şi apoi le pun în lucru. Am o cameră acasă unde lucrez, pot să zic că după urma meseriei am ieşit şi la pensie, dar foarte, foarte mică. Am lucrat în cooperaţie meşteşugărească. Am încercat să duc tradiţia mai departe, chiar am învăţat nişte fetiţe, dar au renunţat foarte repede, pentru că este o meserie mai grea, dar pentru mine a fost frumoasă, pentru că dacă nu faci ceva cu pasiune, nu îţi iese niciodată. Voi continua să mai fac, cât mai pot”, a povestit doamna Maria.
Surprinzător sau nu, comenzile pentru carpete vin cu precădere de la oamenii care locuiesc la oraş, nu de la sat.
„Aici la Craiova a fost întotdeauna foarte bine, am luat şi premii. Preţurile încep de la 20 lei şi tot aşa în creştere, cel mai scump este la 3000 lei, este în funcţie şi de dimensiuni. La mine în localitate, fiind conacul lui Maldare, are tot interiorul îmbrăcat în covoare şi iar culele Duca şi Greceanu şi tot aşa sunt covoare acolo, dar sunt foarte, foarte vechi. Am un covor acasă, cu tradiţie, care pot să spun că l-am făcut când eram ucenică, pe la 19 ani. Eu am învăţat acolo la cooperaţia meşteşugărească, înainte se practica, dar acum s-a cam pierdut totul. Eram 150 de fete acolo şi am lucrat pentru export. Acum mai am comenzi şi în interior şi în afară, am fost şi în câteva ţări plecată şi cu proiecte şi cu Centrul de Creaţie de la noi din Vâlcea. Am păstrat tradiţia la modele, la noi în zonă este motivul floral. Tocmai la ţară nu prea mai ştiu să aprecize, ci aceia de la oraş, bineînţeles că au cabană, dar am făcut şi pentru apartamente, pentru trei dormitoare, diferite modele. Chiar am întâlnit şi în târguri mulţi de la ţară şi ziceau: Da’ ce se mai poartă astea? Cei de la oraş apreciază mai mult”, a încheiat Maria Neamţu.
Premiile Târgului Meşterilor Populari
Cele mai frumoase creaţii ale meşterilor au fost răsplătite. Muzeul Olteniei a acordat Marele Premiu şi Trofeul Târgului, în valoare de 3.000 lei care i-a revenit lui Cocă Ion (ceramică, Vâlcea). Și Primăria şi Consiliul municipiului Craiova au oferit „Premiul „Cetatea Băniei” lui Turcitu Marin (ceramică, Oboga) în valoare de 1000 lei.
Premiile Târgului Meşterilor Populari au fost grupate pe două categorii: tineret şi adulţi.
La categoria tineret, Gheorghiu Florin (icoane pe lemn, Târgu Jiu) a obţinut Premiul I-1200 lei. Scoala Bethoven (sculptură în lemn, Craiova) a luat Premiul II-800 lei, iar Ghyorffi Ferencz (ceramică, Harghita), premiul III 600 lei.
La secţiunea adulţi, premiul I-1800 de lei a fost câştigat de Szilveszter Ferenc (sculptură în os, Harghita) urmat de Manda Silviu (sculptură în lemn, Piteşti) – Premiul II-1500 lei. Premiul III-800 lei a fost obţinut de Galan Maria (ţesături, Suceava).
