Sclavia a existat încă din cele mai vechi timpuri. Cei puternici și care dispuneau de resurse materiale îi obligau pe cei slabi să întreprindă munci în folosul lor, lipsindu-i de libertate și făcându-i sclavi. Pentru a trage un semnal de alarmă asupra sclavagismului, UNESCO a stabilit, în 1997, data de 24 august ca fiind Ziua Internațională a Comemorării Comerțului cu Sclavi și a Abolirii Acestuia. Cu această ocazie, Asociaţia Tineretul ONU – filiala Craiova în parteneriat cu Casa de Cultură Traian Demetrescu a organizat evenimentul „A fost odată sclavie… oare mai este ?”, activitate ce a avut drept scop conştientizarea tinerilor asupra problematicii sclaviei, dar și descoperirea unor noi unei forme de sclavie.
Mai există sclavie în societatea modernă?
Întrebarea care a planat asupra întregii desfășurări a evenimentul a fost aceea dacă în societatea modernă mai există sclavie și care sunt simptomele acesteia.
“Pe 24 august UNESCO a declarat să fie Ziua Internaţională a Comemorării Comerţului cu Sclavi. Ziua aceasta s-a stabilit deoarece înainte lumea nu vorbea de acest lucru, despre exploatarea persoanelor, comerțul în sine. Motoul proiectului nostru este “Dacă nu învățăm din istorie suntem sortiți a repeta”. UNESCO a decis să dea la o parte acest văl de ignoranță și toată lumea să afle ce s-a întâmplat, iar aceste lucruri să ne apropie și mai mult, să învățăm din acest lucru și să progresăm și să nu mai exploatăm oamenii. Prin comemorarea formelor vechi de sclavie încercăm să arătăm că există noi forme de sclavie. Este sclavia internetului, corporatismul, părinții care pleacă la muncă în străinătate pentru nimic. Practici noi exportă oameni cu diplomă, muncă ieftină. Mai este și această nouă generație pe care noi o numim, puțin peiorativ,”Generația Facebook”, deși puțin și noi facem parte din ea, chiar dacă noi suntem “Generația cu cheia la gât” iar noi știm ce înseamnă să trăiești și fără internet. Cred că a trecut dincolo de dependența de internet, facebook, social networking și deja a ajuns o sclavie. Nu mai sunt copii care știu să își facă temele fără să intre pe internet, nu mai știu să socializeze fără să stea puțin pe Facebook, toate informațiile nu și le mai iau din cărți, ziare sau altceva. Putem vorbi totodată și despre corporații, bani, suntem sclavii reclamelor”, a declarat Sandra Bărbulescu, parteneră în cadrul evenimentului.
O formă de sclavagism pe care membrii Tineretul ONU au adus-o în atenția tinerilor prezenți la eveniment a fost corporatismul, televizorul și internetul, efectele comunicării online asupra noastră.
Unul dintre cei implicați în proiect a afirmat că oamenii nu mai știu să facă diferența între virtual și real, iar în completare, un alt voluntar a spus că dorește să vorbească despre o dependență de mediile sociale de pe internet, o dependență de a urmări diferite programe la televizor și/sau pe internet și cum afectează asta viețile, imaginea, stima de sine, părerea proprie despre ce persoană trebuie ei să devină.
“Azi, sclavagismul se manifestă prin alte mijloace. Noi suntem de părere că sclavagismul, acum, este oferit la alegere. Dacă apeși butonul de la telecomandă devii sclav, dacă accesezi www. Devii iar sclav”, a spus Ștefan Jighină.
Marius Chiriță a afirmat, și el, că alegerea e la tine, dar cei de azi nu știu să facă diferența. Informația este dată, dar trebuie să știi să faci diferența între ce e bine și ce e rău.
“Evenimentul nostru se adresează mai mult generației tinere, adică celor care sunt în liceu, tinerii adulți, cei care au intrat în generația Facebook”, a adăugat Sandra Bărbulescu.
Totodată, organizatorii au afirmat că se adresează chiar și generației puțin mai bătrâne pentru ca aceștia să îi poată educa pe tineri în acest sens, să aibă o alternativă la viața pe internet.
“Sunt prea multe rețele de socializare încât nu mai pot să socializeze față în față. Nu se mai iese la picnic, la plimbare, undeva în parc pentru o activitate. Dacă faci pe internet nu înseamnă că faci mișcare sau chiar socializezi. E adevărat, sunt bune și aceste lururi la ceva, vorbești și ții legătura cu diverse persoane, dar trebuie să știi și când să te oprești. Sclavii de azi sunt pur și simplu sclavii like-urilor. Chiar dacă persoana care apreciază ceea ce postezi nu te-a văzut niciodată și nu știe cum ești, tu vrei ca ea să te aprecieze”, Marius Chiriță.
Like-ul, valoarea socială actuală
Ștefan Jighină, voluntar în cadrul evenimentului, a afirmat că în ziua de azi, atunci când faci cunoștință cu cineva nu mai ceri numărul de telefon, ceri adresa de Facebook.
“În momentul de față avem un alt sistem monentar, în lipsa banului se folosește like-ul. Like-ul determină valoarea ta în viața socială”, Ștefan Jighină.
Coordonatoarea proiectului, Ianolia Marina Bucăeanu a dorit să tragă un semnal de alarmă asupra problemei sclavagismului, deoarece ea consideră că este o problemă destul de timpurie, de la începuturile civilizației și ar fi bine ca oamenii să învețe din greșeli, pentru că altfel tind să fie foarte ușor manipulați de media.
“Cred că asta îi afectează și în viața privată, nu mai interacționează cu familia. Știu familii care au conturi de Facebook și părinții cheamă la masă copiii prin social media. Eu cred că ar trebui să se discute mai mult și să accentueze mai mult ideea că este mai important ce se întâmplă în viața de zi cu zi nu dincolo de monitor”, a încheiat Ianolia Marina Bucăeanu, coordonatoarea proiectului.
