Conecteaza-te cu noi

Actualitate

RAITĂ PRIN VIAŢĂ. Despre noi: Despre politică. Doamne, dar ce e politica? (2)

Publicat

pe

După o serie de editoriale despre ,,prostia omenească”, ,,lege şi fărădelege”, ,,caracatiţa românească”, ,,politicieni şi clanuri”, şi altele de acest gen, mare supărare, mare. Unii mă cred pnl-ist, alţii ,,vândut ieftin”, dar nu ştim, nici eu, nici ei, cui. Unii-mi cer ziarul, alţii nici măcar nu mă mai înjură pe fb (deşi cred că mă citesc). Nimeni n-a înţeles că, vorba unui prieten, ,,mai în glumă, mai în serios, eu spun doar adevărul” aşa cum îl văd eu. Că fiecare are adevărul lui, asta e ceva normal, şi nimeni nu trebuie să creadă în ,,adevărul absolut” care, culmea e doar al lui, fără să-şi zică: băaă, da dacă ăsta are dreptate. Această ambiţie legată de adevăr, care e relativ, i-a împărțit pe români în două tabere mari şi tari (stânga și dreapta), pe lângă care mişună o faună măruntă şi plictisitoare, dacă n-ar fi agresivă şi necoaptă politic (încă nu sunt ,,curve”, stau ,,pe centură). Scârbit de-atâta ,,curvărăseală politică”, să-i lăsăm în plata Domnului azi, şi şi să scriem altceva, un pic mai alături de politică şi mai aproape de adevăr şi de noi.

Dintr-o scurtă discuţie cu un tânăr de 36 de ani ( eu, la 36 de ani eram ,,şef” peste câteva sute de oameni într-o instituţie important a statului român), şomer al urbei noastre europene, mi-am dat seama cum vom scăpa de pacostea asta obsedantă a şomajului, a cărui rată, pe măsură ce scriptic scade, faptic îngroaşă sigur şi dramatic rândurile în toate localităţile scumpei noastre patrii, Republica Penalilor din România şi din UE. La banala mea întrebare, ce mai faci, măi, bucurându-mă sincer că nu m-a sunat o persoană de celălalt gen căreia să-i pun banala şi ,,istorica întrebare” ce mai faci, fă, rostite de un fruntaş de frunte al ţării, dintr-o barcă trasă pe uscat, apropos de recentele inundaţii în vreme grea, de pandemie, de parcă natura a luat-o razna, tânărul şomer de 36 de ani îmi răspunde cu, am bănuit eu, pectoralii umflaţi un pic, ,,îmi caut de lucru, sunt prin Lăpuş (cartier) în campanie”. Mărturisesc că am rămas perplex, fără grai adică, întrebându-mă totuşi, eu în gândul meu, ce legătura are ,,el” cu prefectura, adică şomajul/şomerul cu Campania şi cu Lăpuşul, prilej care-l face pe cel de la capătul celălalt al oraşului, nu al firului, că vorbeam pe mobile, să continue…m-au luat unchiu-meu şi nevastă-sa, mi-au zis că dacă sunt şi fiu-său, şi fii-sa în campanile, de ce să nu merg şi eu, că aşa te mai vede unu, altu, un şef sau şefuţ (a nu se citi moldoveneşte, vă rog, că e ruşine) de partid, sau un patron, ori cineva din administraţie, te ţine minte şi, după campanie, când se împarte prada (bucatele/posturile/funcţiile nu se poate să nu-ţi pice ceva, înţelegeţi?. Înteleg.

Să vezi tărăşenie, îmi zic, vom avea o participare masivă la vot dacă această campanie electorală pentru alegerea primarilor şi parlamentarilor e percepută ca o ocazie de căpătuială profesională de la un nivel la altul, adică de la şefii şi sefuţii de filiale ţării până la românul rupt în fund (vorba maestrului Cristoiu). Problema nu e că se fac multe promisiuni, în toate campaniile de oriunde se fac, ci că se întemeiază multe speranţe pe principii de oportunism (nu oportunitate), cum ar fi asta cu văzutul şi rezolvatul locurilor de muncă şi în această campanie şi cum, de acum, probabil aşa va fi mereu. Fac o mică paranteză, aducându-mi aminte că azi mi-a plecat un colaborator (culmea, tot de 36 de ani) în Anglia, la lucru, şi mă-ntreb cum naiba e cu şomerii noştri şi şomerii Angliei, şi cum e cu economia noastră şi economia Angliei, dacă şomerii noştri găsesc de lucru la ei, ai lor de ce nu vin sa caute de lucru la noi?

După megalomanicele lansări de candidaturi de până acum, din cauză de ,,guvid”, furtuna alegerilor a furat startul dar s-a mai domolit, poate şi din cauza taifunului justiţiei, care va face prăpăd prin partide, şi nu numai. Nume grele, politice de data asta, adică miniştrii, nu capitalişti, deşi, după sumele vehiculate, parcă tot capitalişti sunt, şi, ştim déjà cum au făcut aceştia (capitaliştii/miniştrii) bani/capital. Taifunul va dura toată precampania, în paralel cu Covid 19, să vă ţineţi bine pentru ce urmează. Partea proastă a problemei e că au început atacuri deşănţate asupra conducerii ţării (guvern, președinţie) şi instituţiilor de de forţă ale acestora (poliţie, etc), din partea altor instituţii ,,democratice” ale statului (justiţie, ccr, avocatul poporului, parlament).

De fapt două direcţii au atacurile furibunde din această pre/campanie: atacuri la persoane, mârşave de-a binelea, când e vorba de morţi şi sănătatea umană, şi atacuri, la fel de mârşave, la instituţiile statului, toate de-o duritate şi nepăsare totală faţă de gravele consecințe, morale, la persoane, şi funcţionale, la instituţii. Astfel s-a transformat totul într-un balamuc naţional la care partenerii noștri strategici sau nestrategici privesc şi se distrează copios, iar ruşii privesc cu oarece interes, sperând că poate le foloseşte la ceva această babilonie politică. Şi e abia e începutul, TOVARĂŞI!

Continue Reading