Pe 29 mai, reprezentanții Greenpeace România anunțau că a expirat cel de-al treilea termen pentru remedierea situației în cartierul Submaidane, Turceni, județ Gorj, afectat de inundația cu cenușă de la Termocentrala Turceni, în decembrie 2013. Din acest motiv, s-a acordat Complexului Energetic Oltenia (CEO) premiul de „iresponsabilitate socială”.
“Greenpeace a vizitat, astăzi, zona afectată de accidentul de mediu și a stat de vorbă cu câțiva dintre locuitorii afectați, nemultumiți de procesul de remediere și de despăgubiri.
Fiindcă lucrările au înregistrat întârzieri peste întârzieri, afectând de un an și jumătate calitatea vieții locuitorilor, Greenpeace a oferit astăzi Complexului Energetic Oltenia o distincție pentru contraperformanță. Reprezentanții Greenpeace au mers la sediul CEO din Târgu Jiu și au înmânat drept premiu o clepsidră, simbolizând timpul scurs ireversibil prin întârzieri, precum și o diplomă de iresponsabilitate socială, pentru neglijența cu care firma îi tratează pe cei afectați de accidentul ecologic”, au anunțat reprezentanții organizației.
Greenpeace România mai arăta atunci că, față de lucrările și termenele comunicate oficial de către Complexul Energetic Oltenia, Agenția de Protecție a Mediului și Garda de Mediu Gorj, realitatea stă altfel.
“Contrar comunicărilor oficiale, drumul nu a fost nivelat și acoperit cu balast, ci este fie înecat de noroi, atunci când plouă, fie o sursă de praf, în zilele uscate. Familiile prejudiciate au primit despăgubiri doar pentru anul agricol 2014; pentru 2015 nu au văzut niciun ban, deoarece lucrările trebuiau finalizate încă de la finalul lui septembrie 2014. Masa uriașă de cenușă, stivuită provizoriu între calea ferată și canalul de deviere a torenților încă nu a fost mutată în depozitul dedicat. În zilele cu vânt moderat, cenușa rămasă în zonă face aerul din Submaidane irespirabil, spre disperarea locuitorilor. În luna aprilie, Greenpeace a sesizat Garda de Mediu din această cauză, demers în urma căruia autoritatea a solicitat CEO să urgenteze lucrările și a amendat compania. Conform documentelor oficiale, inițial remedierea calității terenurilor agricole afectate presupunea aducerea de sol fertil și acoperirea suprafețelor de pe care a fost curățată cenușa. Ulterior, soluția tehnică a fost schimbată, iar conform celei noi, locuitorii nu vor mai primi sol fertil, ci “decopertarea stratului de cenușă se va face așa încât să nu rămână pe sol un strat cu o grosime mai mare de 5 – 10 cm de cenușă. […] Ararea terenurilor la o adâncime de 25 – 30 cm”. Localnicii afectați nu au fost informați asupra acestei schimbări. Termenul de remediere, anunțat inițial pentru 30 septembrie 2014 – 9 luni de la accidentul de mediu – a fost restabilit pentru 27 februarie 2015, apoi amânat iarăși, prin act adițional, până la 29 mai 2015. Locuitorii nu au fost informați despre modificările de termene. Greenpeace a aflat aceste informații cerându-le în mod expres de la CEO și de la autoritățile de mediu. Întârzierile au avut atât motive previzibile, ce puteau fi anticipate cu ușurință, precum timpul nefavorabil din perioada de iarnă, fie motive uneori absurde, precum „deficiențe în aprovizionarea cu motorină pentru utilajele folosite la încărcarea și transportul cenușii (activitate întreruptă între 8.10.2014 – 29.10.2014)” – deci trei săptămâni doar din lipsă de motorină”, a arătat Greenpeace
Ionuț Cepraga, coordonator de campanii Greenpeace a afirmat atunci: „Considerăm că finalizarea lucrărilor de reparații la un nivel de calitate satisfăcător este urgentă și obligatorie pentru CEO. Facem apel la conducerea societații să dispună alocarea tuturor resurselor necesare pentru rezolvarea în mod responsabil a deficiențelor semnalate. De asemenea, le cerem autorităților de mediu să folosească toate pârghiile de care dispun pentru supravegherea acestui proces”.
Printr-o scrisoare comunicată oficial directorului executiv al CEO, dl Laurențiu Ciurel, Greenpeace i-a cerut acestuia asumarea în mod public a unui angajament ferm pentru rezolvarea în termen de o lună a tuturor problemelor semnalate în cazul Submaidane.
S-au găsit scuze
Miercuri a venit răspuns CEO. Reprezentanții Complexului au transmis un comunicat de presă în care arată că acordă tot sprijinul pentru remedierea situației provocate de incidentul produs în zona Submaidane.
“Incidentul a fost determinat, inițial, de cedarea unui blând de izolare al unui colector vechi, dezafectat, din cauze tehnice imprevizibile.
Inundarea terenurilor s-a produs ca urmare a existenței unor breșe practicate în mâlul drept al canalului de către localnici, pentru alimentarea cu apa din canal, în scopul irigării terenului agricol. În prima faza a incidentului, nivelul apei în canalul de deviere torenți nu a depășit pragul de inundație, dar existența breșelor din digul canalului a determinat revărsarea apei și inundarea suprafeței de teren din imediata vecinătate.
În urma incidentului au fost afectate 68 de proprietăți, din care 12 construcții și 56 de terenuri.
Valoarea totala a pagubelor, conform rapoartelor de evaluare întocmite de un expert neutru (SC Evalconsult Group SRL) este de 596.548,96 lei, din care au fost acordate despăgubiri pentru un număr de 49 proprietăți (12 construcții și 37 terenuri), în valoare totală de 567.008 lei.
În cazul celorlalte 19 proprietăți pentru care nu au fost purtate negocieri în vederea acordării despăgubirilor, proprietarii nu au prezentat toate documentele care atestă dreptul de proprietate sau folosință asupra terenului agricol afectat, sau nu s-au prezentat la negocieri, motivând că suma cuvenită drept despăgubire nu acoperă cheltuielile de deplasare (domiciliul actual este fie în străinătate, fie în localități mai îndepărtate), sau nu au putut fi identificați”, se arată în comunicatul de presă al CEO.
În plus, reprezentanții Complexului spun că începerea lucrărilor a fost întârziată până pe 19 septembrie 2014 prin contractarea proiectului și a lucrărilor, inclusiv obținerea autorizațiilor de construcție și a certificatelor de urbanism pentru cele două localități, Turceni și Ionești, în baza Planului de încadrare în zona eliberat de OCPI Gorj.
“Întreruperile semnificative în derularea operațiunilor de degajare a terenurilor afectate de cenușă, după data emiterii ordinului de începere a lucrărilor, s-au datorat următoarelor cauze: imposibilitatea transportării cenușii spre locul de depozitare indicat de Agenția pentru Protecția Mediului din cauza condițiilor meteo nefavorabile (autobasculantele folosite pentru transportul cenușii nu au reușit să urce taluzul depozitului nr.2 de zgură și cenușă, pe traseul spre celula nr.5), iar umiditatea excesivă a cenușii a făcut improprie transportarea acesteia; modificarea tehnologiei de ecologizare a terenurilor agricole din zonă de către OSPA Gorj și ISPE București, ca urmare a adresei Agenției pentru Protecția Mediului Gorj”, se mai arată în comunicat.
CEO mai arată că terenurile cetățenilor au fost curățate de cenușă în proporție de 85%, iar curțile oamenilor au fost complet curățate.
“Amenajare drum comunal — 100% realizat pe toata lungimea cu infrastructură balast, starea actuală fiind mai bună decât cea inițială (s-au realizat rigole de scurgere și subtraversari din țeavă metalică, chiar dacă anterior evenimentului nu au existat).
Amenajare canale de preluare ape pluviale — 100 % realizat.
Decolmatare sere, amenajare teren și confecționare sere noi în altă locație — 100% realizat.
Transportare cenușă din latura nordică pâna la drumul pasaj (100% realizat) și cenușă din latura spre sat, între gospodării și zona sere (100% realizat).
Decolmatare și igienizare fântâni afectate — 100% realizat (conform proiect).
Referitor la pânza freatică, menționăm că apa nu a fost contaminată cu metale grele, toți parametrii încadrându-se mult sub concentrațiile admise, conform buletinelor de analiză efectuate de către ECOIND, în data de 1.09.2014 si, inclusiv, conform buletinelor de analize efectuate de INSP, la solicitarea Asociației Bankwatch (în Anexă).
Au fost efectuate și determinări ale valorilor azotaților și azotiților din fântânile situate în zona Submaidane, precum și din fântânile situate în zone mai îndepărtate (două fântâni din satul Iliești și șase fântâni din satul Ionești) care nu au fost afectate de depunerile de cenușă. Valorile azotiților se încadrează mult sub limitele admise, iar valorile azotaților (nitraților) sunt comparabile în toata zona analizată. Nitrații se știe că ajung în apă ca urmare a infiltrărilor în pânza freatică din zonele agricole în care se folosește în mod intensiv îngrășământul și, în niciun caz, cenușa nu poate duce la o creștere a concentrației de nitrați”- arată CEO
Conducerea Complexului consideră că a depus toate eforturile pentru remedierea incidentului produs în zona Submaidane, în limita posibilităților legale și atacă Greenpeace: „Așa cum se știe, Greenpeace este o organizație ale cărei acțiuni au ca scop forțarea adoptării unor soluții esențiale pentru viitor, dar ne punem întrebarea: Economia româneasca 'fără cărbune' implică responsabilitate sau iresponsabilitate socială față de siguranța Sistemului Energetic Național și față de existența a sute de mii de familii ale căror job-uri depind în mod direct sau conex de funcționarea Complexului Energetic Oltenia ?”.
