Campanie antidrog, în Mall

Home Oltenia Campanie antidrog, în Mall
Campanie antidrog, în Mall

Societatea Studenților Mediciniști din Craiova (SSMC) a organizat, în weekend, o campanie antidrog în care și-a dorit să aducă în atenția tinerilor riscurile consumului substanțelor care dau dependență. Circa 15 voluntari au împărțit pliante, au proiectat filmulețe și au discutat cu persoanele interesate să afle mai multe despre efectele drogurilor.

"Noi lucrãm în parteneriat cu Asociația Națională Antidrog (ANA), Direcția de Sănătate Publică (DSP) Dolj, iar mall-ul ne-a oferit spațiul unde sã putem face propriu-zis aceastã campanie. Sperãm sã informãm cât mai mulți oameni despre efectele nocive ale drogului și ar fi bine ca niciunul sã nu încerce astfel de substanțe. Vizãm în principal tinerii, de aceea am ales ora între 17,00 și 20,00 pentru cã acum sunt din ce în ce mai mulți tineri. Nu îi neglijãm nici pe ceilalți. Îi informãm pe toți, chiar și familii, ne adresãm publicului larg. Pliantele conțin informații antidrog, informații despre alcool, tot ceea ce înseamnã substanțã care dã dependențã. De asemenea, avem informații și despre o viațã sãnãtoasã și despre cum putem sã trãim într-un mod cât mai sãnãtos. Pliantele conțin informații începând de la țigãri, alcool, pânã la substanțe narcotice cu efecte grave. Evenimentul este organizat de SSMC în parteneriat cu ANA, Direcția de Sãnãtate Publicã Craiova", a declarat Cãtãlina Maria Berneanu, coordonator local al campaniei antidrog, întainte de începerea evenimentului

Craiovenii prezenți în Mall s-au bucurat de inițiativa tinerilor și au salutat efortul acestora de a-i informa pe ceilalți.

"Mi se pare o campanie foarte bunã aceasta a tinerilor. Din ce am vãzut și pe la televizor, consumul de droguri este din ce în ce mai mare. Cred cã trebuie fãcut ceva. Poate, pe unii aceastã campanie îi va face sã se mai gândeascã. Cine știe, poate se lasã. Felicit efortul celor care au venit, azi, aici, pentru a ne informa", a declarat o femeie de 55 de ani.

Un tânăr de 22 de ani spune că îi place și lui inițiativa, dar că nu a consumat niciodată droguri, doar țigări.

"Da, îmi place inițiativa. Noi tinerii suntem predispuși la a face abuz de anumite substanțe. Nu am consumat droguri, dar fumez. Anturajul… Știu că nu îmi face bine și aș vrea să mă las, dar îmi e greu. Sper, totuși, să reușesc. Oricum, mă bucur că există astfel de evenimente", a spus Florin.

Părerea specialistului

O informare despre ce înseamnă consumul de droguri ne-o face chiar specialistul. Lidia Șiuinea, medic rezident la Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie din Craiova, a vorbit despre dependența de droguri, efectele acestora și statisticile consumatorilor de droguri în România și în Europa.

"Dependența de droguri este datorată uzului repetat, compulsiv, fără un scop legitim, medical și în doze crescânde. Opioidele și drogurile conexe sunt utilizate ca medicamente antialgice, fiind puse sub control legal în toate țările. Orice utilizator de opioide va dezvolta dependență fizică. Grupul de opiacee include substanțe naturale (opiu, morfină, codeină). Grupul de opioide include droguri semisintetice (heroina, oxicodona) și droguri sintetice (meperidina, metadona)", a declarat Lidia Șiuinea.

Potrivit aceleiași surse, în România, consumul de droguri a apărut în anul 1989, iar cazurile de dependență sunt, încă, rare. Lidia Șiuinea mai spune că dependența începe la vârste fragede, între 16 și 23 de ani, și poate dura până la 40 de ani. Totodată, medicul rezident a vorbit și despre factorii care determină dependența, iar unul dintre acești factori este anturajul.

"În Romania fenomenul a apărut după 1989 și, din fericire, cazurile de dependență sunt, încă, relativ rare. Surse ale poliției înregistrau între 1989-1996, 225 persoane dependente. În prezent, numărul dependenților de opiacee și opioide se cifrează la aproximativ 30.000, majoritatea fiind concentrați în București. Dependența începe în intervalul de vârstă 16-23 ani și durează până la 40 de ani, când are loc renunțarea la drog prin maturizarea individului. Prevalența (n.r. numărul total de cazuri prezente la un moment dat într-o populație) și incidența ( n.r. apariția de cazuri noi) scade odată cu vârsta. Între factorii care determină dependența la opiacee se număra: prezența persoanelor dependente în anturaj, istoric familial la adicți, accesul facil la drog, existența tulburării de comportament în antecedentele persoanele", a mai spus Lidia Șiuinea.

Efecte adverse

Efectele adverse sunt multiple, potrivit specialistului. Intoxicația acută datorată uzului de opioide se poate manifesta prin lentoare psihomotorie, dezinhibiție, apatie, sedare, amețeală, scăderea atenției, discurs greoi, capacitate de judecată scăzută, nivel scăzut al conștienței.

"Supradoza este o complicație letală, frecvent întâlnită a uzului de heroină intravenos, fiind cauza morþii la 68% dintre utilizatorii de heroină. Heroina poate fi detectată prin teste de urină în 3 zile, iar metadona în 7-9 zile. Starea de sevraj la opiacee (aparută în urma întreruperii bruște a utilizării drogului) se manifestă cu: lacrimare, dureri și crampe musculare, frisoane, strănut, diaree, greață, vărsături, stare de rău general, tahicardie, hipertensiune, insomnie. Consumul de cocaină sau substanțe din familia amfetaminei (metamfetamină, ecstasy) se manifestă clinic prin neliniște, halucinații auditive, hipertermie, tahipnee, tahicardie, tremor, HTA. La doze mari poate apărea anxietate, atacuri de panică, stare confuzională, HTA severã, aritmii cardiace, infarct miocardic, hemoragie cerebrală. Sevrajul după utilizarea cronică a stimulentelor provoacă simptome depresive severe cu ideație autolitică marcată (gânduri suicidare), anxietate, vise terifiante, cefalee (durere de cap), crampe musculare", a mai afirmat Lidia Șiuinea.

În prezent, în lume, există aproximativ 2 milioane de utilizatori de cocaină, majoritatea fiind adulți tineri (20-40 ani), după cum afirmă Lidia Șiuinea: "Consumul de cocaina în cantitați mici poate fi detectat prin teste de urină în aproximativ 3 zile, iar consumul de cantități mari în 22 zile."

Drogurile halucinogene

Potrivit specialistului, drogurile halucinogene (psihedelice) alterează conºtiența și produc confuzie, halucinații auditive și vizuale, comportament violent.

"În categoria drogurilor haloucinogene intra LSD (dietilamina acidului lisergic), mescalina (alcaloid din butonii uscați ai câtorva specii de cactus), psilocibina (triptamina și circa 100 de substanțe homologe provenind din circa 100 de specii de fungi din genul Psilocybe genus), anestezice disociative (fenilciclidina, ketamina). Intoxicația acută cu aceste substanțe se manifestă prin: anxietate și senzație de panică, iluzii auditive, vizuale, tactile, halucinații în stare de veghe, ideație paranoidă, hiperactivitate, labilitate a dispoziției, afectarea funcționalității persoanei, tahicardie, palpitații, transpirații, frisoane, tremur", a mai explicat Lidia Șiuinea.

Despre Marijuana

Potrivit medicului rezident al Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie din Craiova, Marijuana (derivat din Canabis) este cel mai utilizat drog ilicit din lume.

"Consumul de Marijuana are manifestări precum: euforie sau dezinhibiție, anxietate, agitație, suspiciozitate sau ideație paranoida, distorsionarea timpului (senzația ca timpul trece foarte încet), afectarea capacității de judecată, a timpilor de reacție, scăderea atenției, iluzii auditive, vizuale sau tactile, halucinații, afectarea funcționalității persoanei. Consumul de Marijuana poate fi detectat în urină prin teste specifice. Pentru o singură utilizare este detectabil până la 3 zile, în caz de utilizare zilnică – până la 10 zile, în caz de utilizare cronică în cantități mari – până la o lună”, a mai adăugat Lidia Șiuinea.

În România, măsurile prohibitive privind substanțele cu potențial toxicomanogen important și-au dovedit eficiența incontestabilă, după cum declară specialistul.

"Mai mult de 50% din tinerii români consumă produse etnobotanice. România ocupă locul 4 în UE în ceea ce privește consumul de etnobotanice. Utilizatorii de droguri injectabile se expun riscului de transmitere a virusurilor cu transmitere prin sânge: HIV, hepatita B sau C", a încheiat Lidia Șiuinea, medic rezident la Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova.

Evenimentul de informare al tinerilor a fost unul de succes, aceștia reușind să împartă numeroase pliante informative și să aducă în atenția craiovenilor riscurile consumului de droguri.

"Chiar am avut persoane care au venit la noi la stand din curiozitate și au vorbit cu noi. A venit chiar și un antrenor de k1 și a zis că și el promovează un stil de viață sănătos și pliantele noastre chiar o să le prezinte eleviilor lui. Evenimentul a fost unul reușit", a concluzionat Cătălina Maria Berneanu, coordonatorul proiectului.