În Mehedinţi, un singur fermier a cultivat anul acesta 350 de hectare cu muştar. Cultura este deja contractată şi va ajunge, în cea mai mare parte, pe piaţa din Franţa, la preţul de 800 de dolari tona.
Anul acesta un singur fermier a însămânţat muştar în judeţul Mehedinţi potrivit statisticilor reprezentanţilor Direcţiei Agricole Judeţene. Fermierul este din comuna Pristol, unde pe o suprafaţă de 350 de hectare se întinde o frumuseţe de cultură de muştar. Boabele sale de muştar, care au, pe lângă calitatea de condiment delicios şi o mulţime de proprietăţi medicale excepţionale vor ajunge la marii producători de muştar ai Europei.
Este vorba de francezi.Fermierul din Pristol, Victor Ungureanu povesteşte că nu cultivă de ieri de azi muştar. O face de aproape un deceniu. Din două motive: o dată pentru că îl ajută să respecte rotaţia culturilor, aşa cum se face într-o agricultură modernă şi apoi pentru că fiind o plantă rezistentă la secetă, muştarul dă producţii bune.
Dar cel mai important, perioada de vegetaţie este scurtă. Însămânţat în martie, muştarul se recoltează deja la sfârşitul lunii iunie, cel târziu începutul lunii iulie. În acest fel, fermierul nostru spune că evită şi perioadele secetoase din lunile iulie şi august. Evită astfel să cultive floarea-soarelui sau porumb , plante care sunt mai mereu afectate şi distruse de secetă.
Anul acesta sperăm că va fi o producţie destul de bună. Planta de muştar este destul de ramificată, silicve sunt multe pe inflorescenţă şi noi sperăm că vom scoate o producţie bună.
Începe povestea culturii de muştar de anul acesta inginerul Victor Ungureanu
O întindere imensă galben verzuie îţi încântă privirea.
Am ales muştarul pentru că este o cultură care se însămânţează primăvara, iar perioada ei de creştere şi de coacere este doar de trei luni, după care se poate recolta. Este desigur mai bună faţă de porumb sau floarea-soarelui pentru că ajunge la maturitate în perioada primăverii când există ploaie destulă şi este mai puţin afectată de secetă. Singurul risc aici este faptul că este un pic mai expusă dăunătorilor, dar tratată corespunzător, cultura poate da o producţie bună. Oricum, riscurile sunt mult mai mici decât atunci când cultivăm porumb sau floarea soarlui.
Spune fermierul din satul Pristol
Un profit de 600.000 lei la 350 de hectare
De pe cele 350 de hectare de muştar fermierul spune că va recolta cel puţin 500 de tone de seminţe. Vândut cu aproximativ 800 de euro pe tonă, înseamnă 400.000 de euro. Iar pentru înfiinţarea culturii s-au cheltuit cam 3000 de lei pentru fiecare hectar. Deci cheltuielie depăşesc cu puţin un milion de lei, iar suma finală obţinută din vânzarea recoltei se ridică la 1,6 milioane de lei.
Ceea ce înseamnă un profit puţin sub 600.000 de lei, la care dacă mai adăugăm şi subvenţia acordată de stat, clutura de muştar devine destul de profitabilă.
Cultivăm muştarul de aproximativ zece ani pentru că ne ajută la rotaţia culturilor şi evită, perioadele secetoase, pentru că este o cultură cu o perioadă de vegetaţie destul de scurtă şi aş spune profitabilă. Cu muştarul noi chiar reuşim să scoate producţii mult mai bune decât la porumb şi floarea-soarelui.
Ne spune inginerul Victor Ungureanu
Cea mai mare parte a culturii ajunge la export, restul în România. O vindem în Franţa pentru că deşi sunt mari prelucrători de muştar, francezii au renunţat să mai cultive ei muştarul ci îl iau de la noi sau de pe pieţele din Polonia. Ferma noastră are 1400 de hectare, din care 350 sunt cultivate cu muştar. Producţia în medie la cultura de muştar este de 1500 de kilograme la hectar. Investiţia nu este mică, este destul de mare, dar la sfârşit, trăgând linie, rămâne şi ceva profit în urma culturii de muştar.
Încheie Victor Ungureanu
Inginerul recomandă şi altor fermieri să cultive muştar, dar nu înainte de a studia bine tehnologia şi a-şi asigura piaţa de desfacere.De altfel, cultivat ca la carte şi cu puţin noroc muştarul poate da rezultate şi mai bune. Se pot obţine chiar 2000 de kg de seminţe la hectar, ceea ce este o producţie chiar bună.
