University of Oxford, University of Exeter, Imperial College London sau Academia de Studii Economice din Bucureşti sunt universităţile unde vor să studieze câţiva dintre absolvenţii craioveni. Au luat cele mai bune note la bacalaureat datorită pasiunii lor pentru unele materii şi pentru că au ştiut ce vor. Ei spun că este foarte important să înveţi pentru tine şi nu pentru note.
Cristian Bălu, este absolvent cu media 10 la bacalaureat al Colegiului Naţional ,,Carol I”, specializarea matematică-informatică. Vrea să meargă să studieze în afară la University of Exeter. A fost un elev care învăţa ce era relevant pentru cultura sa generală, nu pentru notă: ,,În liceu am învăţat foarte mult la materiile care mă interesau cel mai mult şi învăţam de obicei singur acasă. Am învăţat doar ce era relevant pentru cultura mea generală. M-a interesat mai mult să învăţ pentru mine, şi ce îmi rămânea mie după liceu”, spune Cristian.
A fost la concursuri de informatică în liceu, concursuri organizate de firme. Îi place să cânte la chitară, să joace fotbal, să citească. De pregătirea pentru bacalaureat s-a apucat la începutul clasei a XII-a, în principal la matematică şi la română deoarece la informatică lucrase în toţi anii, constant: ,,A fost foarte greu la română, am avut de învăţat foarte mult şi nu era pe domeniul meu. Dar când am descoperit că şi româna poate ascunde lucruri frumoase, mi-a plăcut până la urmă şi nu mi-a fost foarte greu să învăţ. La matematică şi la română am făcut meditaţii. De la început mi-am propus să iau notă mare. Totdeauna am ţintit nota 10. Însă nu aş fi fost disperat, dacă nu obţineam ce-mi doream şi aş fi continuat să muncesc. Nota mi se pare că e doar un premiu al muncii mele. În rest, am avut momente în care mă gândeam, ,,gata nu mai învăţ, m-am săturat, nu mai vreau comentarii”, dar până la urmă am strâns din dinţi şi am zis că mai e doar o lună, mai sunt doar două săptămâni, mai e doar o săptămână şi am învăţat. Am ştiut că o să iau notă foarte mare. 10 a fost o chestie şi de noroc şi de prestaţia mea fix în ziua examenului, au fost o grămadă de factori care au influenţat nota”.
Vrea să studieze la University of Exeter
Este convins că experienţa pe care o va avea acolo îl va ajuta mult mai mult să se dezvolte, să întâlnească oameni noi, oameni cu aceleaşi interese ca şi ale lui: ,,Nu în ultimul rând pentru profesori şi facilităţile pe care le avem acolo la universitate. În special, din punct de vedere al echipamentelor pentru practică, avem mult mai multe calculatoare, facilităţi care ne vor face viaţa mai uşoară, să putem să ne axăm pe învăţat. După facultate, viitorul sună mai bine decât aici. Oportunităţi de angajare aveam şi aici, numai că sunt convins că, în special oamenii sunt altfel, ignorând şi factorul financiar, fiind mult mai bine din acest punct de vedere”.
,,O să merg pe informatică. După facultate, voi vedea dacă mă specializez în ceva anume. Mă mai gândesc între timp, ce o să aleg. De la biologie până la economie sau drept. Aş vrea să combin informatica cu orice pot. De mic am vrut să găsesc o cale de a conecta omul cu calculatorul. Încă nu ştiu ce aş putea să inventez, sper să aflu acolo”, mărturiseşte absolventul.
,,La noi, se fac de toate şi nimic”
Despre sistemul de învăţământ de aici are de spus multe: ,, La noi, se fac de toate şi nimic. Un copil din clasa I până în clasa a XII-a trebuie să înveţe din 20 de materii. Nu poţi să te axezi pe ce îţi trebuie ţie pentru că trebuie să înveţi şi la celelalte materii la care poate sau nu, îţi trebuie media. Spre deosebire de Anglia sau alte ţări, unde poţi să îţi alegi foarte simplu ce să faci. Să te axezi pe 5-6 materii. Fiecare se ocupă de ceea ce e bun să facă. Ar fi ideal ca un copil să îşi aleagă înainte de liceu ce trebuie să facă”.
Subiectele la bacalaureat nu i s-au părut foarte grele în comparaţie cu alţi ani.
"Am vorbit cu câţiva prieteni din Anglia. Și la ei bacalaureatul a fost foarte greu, i-au pus foarte mult în dificultate cerinţele. Ei nu au avut de învăţat la română. Eu a trebuit să învăţ comentarii, fapt, care pentru ei era de neînţeles. A trebuit să îşi aleagă două sau trei materii pe care să le studieze în liceu şi din care să dea examen la final. Aş vrea să ni se dea posibilitatea să nu învăţăm 20 de comentarii, să studiem mai puţine opere”, a adăugat Cristian.
Adelina Avram, altă absolventă a Colegiului Naţional Fraţii Buzeşti din Craiova la profilul ştiinţe ale naturii, a obţinut media 10 la bacalaureat. Cu toate acestea, ea rămâne în ţară să studieze. Consideră că nu e greu să iei nota 10, dacă înveţi constant şi ai un program fix: ,,În liceu am învăţat pentru a lua note cât mai mari. Am fost foarte ambiţioasă încă din copilărie şi mi-am păstrat acest entuziasm şi în liceu. Nu, nu am căutat să ies foarte mult în evidenţă, ci am ales să învăţ totul doar pentru mine, să răspund doar atunci când am fost întrebată, şi oricum notele au reflectat munca mea. Am avut media de admitere a celor patru clase 9, 84 şi în clasa a IX-a şi a XII-a am avut media 10. Dar de învăţat, cam în fiecare zi am ales să învăţ câte un pic. În clasa a IX-a, a X-a şi Xl-a, nu aveam program foarte fix, învăţam atunci când ştiam că va urma un test, o ascultare sau teză şi învăţam dinainte. Nu lăsam să se acumuleze materie înaintea unei lucrări şi să fie mai multă muncă. În clasa a XII-a am avut un program mai bine stabilit, fixat pe ore, cu pauze de masă şi de repaus foarte bine stabilite şi a fost mult mai ok aşa.”
Pianul şi economia, două pasiuni paralele
Materiile preferate au fost economia şi franceza. Pentru acestea două a avut o pasiune specială, a învăţat şi s-a informat în plus. Pianul şi muzica sunt hobby-urile ei. A studiat canto încă din copilărie şi a rămas cu această pasiune pe care a cultivat-o şi în liceu: ,,Am fost susţinută de o parte din dascălii mei în ceea ce am întreprins şi chiar am participat la concursuri de canto, de muzică, reprezentând şcoala. Am fost şi în proiecte în străinătate unde am reprezentat şcoala pe partea artistică, de dans, de muzică şi consider că am fost suficient de susţinută. În liceu m-am bazat pe proiecte, pe activităţi extraşcolare, acţiuni de voluntariat, şi concursuri pe parte artistică”.
Despre examenul de bacalaureat vorbeşte foarte uşor
,,Pentru bacalaureat, am început pregătirea serioasă pe la începutul lui septembrie. Matematica am învăţat-o încă din clasa a X-a foarte bine, nu am lăsat să treacă capitol pe care să nu îl înţeleg pentru că am realizat că în clasa a XII-a va fi mai greu, mai ales că nu ştiam la ce facultate vreau să merg şi nu vroiam să mă aglomerez. La limba română, am început să învăţ în septembrie acele comentarii, cărţile le aveam citite dinainte, iar la biologie tot atunci am început să învăţ, însă se lega foarte mult de clasa a XI-a, în clasa a XII-a trebuia să mai învăţăm doar genetica. La matematică am făcut pregătire suplimentară, nu pot să le numesc meditaţii, pentru că nu aveam un program fix, atunci când aveam ceva de întrebat, aveam o prietenă de familie, vecină cu mine şi îmi era foarte uşor să mă duc să întreb, ,,uite aici cum s-ar face”, povesteşte Adelina.
,,Am avut şi momente în care mi-a fost greu, în special atunci când eram nehotărâtă ce să fac mai departe şi mi-am dat seama că singura metodă era să ies afară să mă recreez. Cântam la pian dacă nu aveam cu cine să ies afară. Pentru nota asta m-am pregătit foarte mult şi îmi doream să am o notă cât mai mare pentru că la facultatea la care vreau să merg, ultima medie de admitere era 9, 65 anul trecut şi ştiam că am nevoie de media de la Bac. La matematică şi biologie nu am avut emoţii. Dar la Limba română e foarte subiectiv, oricât ai învăţa, poţi să lucrezi şi 2000 de teste, dacă pe moment nu ai idee la eseu sau pur şi simplu ai un blocaj, nu ai ce să faci. Biologia, ori ştii, ori nu ştii”, crede ea.
Consideră că pentru a lua note mari, nu necesită eforturi seculare: ,,Cei care au de învăţat pentru admitere mi se pare normal să înveţe suficient cât să aibă o notă decentă, nu neapărat o notă foarte mare. Bacul nu e greu de luat. Dacă înveţi constant cu un program foarte bine stabilit şi eşti organizat şi îţi propui ,,astăzi învăţ asta, mâine asta, poimâine recapitulez asta” şi ţi le notezi. E foarte uşor să ajungi la o notă mare pentru că nu este o materie atât de grea şi subiectele sunt de nivel mediu. Nu prea ai de ce să te plângi”.
Adelina este printre cei care rămân în ţară. Rămâne în România pentru că nu consideră că plecarea pe care toţi o promovează este neapărat şansa vieţii.
,,Ştiu foarte multe cazuri în care le-a fost bine din punct de vedere profesional, dar emoţional nu s-au putut adapta. Din cauza aceasta s-au întors în ţară, pentru că e mult mai bine acasă din punctul ăsta de vedere. Ţara investeşte ceva în noi, pentru educaţia noastră, şi mi se pare un pic egoist din partea noastră să plecăm şi să oferim capacităţile noastre altora, care, până la urmă nu au investit în noi până acum. Merită să acordăm o şansă şi ţării să se dezvolte, pentru că până la urmă prin noi, prin tineri se dezvoltă, şi dacă toţi am pleca, atunci, n-ar mai fi nicio şansă de dezvoltare. Străinătatea îţi oferă mult mai multe oportunităţi, dar nu consider că trebuie exclusă ţara noastră din prima pentru că, e adevărat, domeniul pe care mi l-am ales oferă oportunităţi oriunde în lume, nu ai neapărat probleme şi aici în ţară şi în străinătate. Atunci când eşti bun în orice domeniu, îţi găseşti locul şi reuşeşti să faci ceea ce îţi place, chiar şi în România. Nu e chiar aşa de tragic cum se prezintă toată situaţia”, adaugă ea.
A ales să studieze Facultatea de Cibernetică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti datorită pasiunii pe care a avut-o pentru economie şi pentru că i-a plăcut foarte mult matematica în liceu. A fost singura facultate din ţară care îmbina aceste materii şi s-a potrivit cerinţelor ei de studiu pe mai departe. Şi-a dat seama că este o facultate care îi oferă foarte multe oportunităţi.
Programele sunt foarte învechite
Referitor la sistemul de învăţământ spune că: ,,Avem programe foarte învechite cam la toate materiile. Foarte puţini dascăli au curajul să implementeze metode noi de predare. Foarte mulţi au rămas cu nişte concepte învechite şi suntem trataţi un pic asemănător ca în perioada care atunci au predat şi este de înţeles. Ceea ce ni se cere la Bac, în special la Limba română mi se pare oarecum inutil. Trebuie să ni se ofere şi o programă mai modernă. Nu mai este normal ca eu, acum în 2015 să învăţ ce a învăţat şi bunica mea acum foarte mulţi ani, aceleaşi cărţi, aceleaşi citate şi să se promoveze același tip al ţăranului român, cum este de exemplu Ion. Pentru noi este foarte greu să înţelegem aşa ceva. De ce a-i fi atras de pământ? Noi suntem atraşi de telefoane, tehnologie. Ar trebui totuşi înnoită programa. Alte deficienţe ar mai fi faptul că, ne este îngrădită libertatea de a crea, de a ne exprima într-un alt fel. E ca şi cum ai pune un peşte, o maimuţă, un elefant şi o girafă să se caţere într-un copac şi le dai notă. Adică nu poţi să ceri de la toată lumea acelaşi lucru. Fiecare se dezvoltă diferit. Nu poţi să pui maimuţa să se caţere în copac şi să-i dai notă şi peştele la fel. Automat peştele va lua 5. Nici măcar atât. Nu cred că este un sistem foarte bine centrat pe nevoile elevului”, crede Adelina.
Crede că ar trebui ca elevii să fie mai mult susţinuţi să folosească la şcoală tehnologia:,, Să ni se permită să ne informăm din mai multe locuri. Profesorii să fie deschişi către discuţii mai ample asupra unor subiecte care poate, întra-devăr nu sunt în acea programă, dar programa trebuie să fie mai largă, mai deschisă. Adică să nu ni se impună un manual de 500 de pagini şi să urmăreşti exact punctele din manual, că altfel că nu eşti în programă. Sunt de acord să ni se prezinte câteva teme. Dar dacă eu am o anumită curiozitate la o anumită materie, profesorul trebuie să dezvolte acel subiect şi să mă ajute să înţeleg, nu să îmi spună că nu e în programă şi nu am de ce să te învăţ”.
Examenul de bacalaureat nu i s-a părut foarte pertinent: ,,Cei de la umanistic dau un anumit tip de Bac, noi dăm un anumit tip de Bac, automat nu poţi să compari cele două categorii de elevi, pentru că eu învăţ matematică, ei învaţă istorie. Eu învăţ biologie, fizică, chimie, informatică, ei trebuie să înveţe sociologie şi alte materii. Mi s-ar părea mult mai corect să fie ceva mai echilibrat între cele două. Mi se pare că se probează foarte mult capacitatea noastră de memorare, nu neapărat de gândire. Exerciţiile la matematică nu sunt foarte uşoare, sunt şi foarte multe formule. Iar la română, la fel este foarte mult de memorat. Toată lumea spune că nu trebuie învăţate pe de rost. Da, sunt de acord cu asta, dar în acelaşi timp, acel barem arată foarte clar, că unele lucruri trebuie învăţate pe de rost pentru că eu nu am de unde să ştiu, dacă nu învăţ pe de rost anumite noţiuni pe care ei mi le cer acolo”.
Marta Ungureanu, absolventă tot a Colegiului Naţional ,,Carol I” cu media 9, 90 la bacalaureat, i-a plăcut informatica foarte mult încă din liceu, devenind hobby, dar matematica fiind prima ei pasiune. Îi place foarte mult să citească, să se uite la seriale, să iese pe afară, să meargă cu rolele, să se joace cu fratele ei. Informatica e un hobby: ,,Am făcut Research acasă să văd ce pot face cu informatica pentru că la şcoală mi se pare că sunt prezentate doar anumite aspecte, care nu sunt extrem de atractive. Aşa că am început să mă documentez să lucrez acasă, singură. Este un hobby şi sunt foarte fascinată de numere, de cifre. Mi-a plăcut informatica de când eram mică şi îmi face plăcere să mă gândesc la matematică, la o problemă. Sunt foarte veselă atunci când descopăr rezolvarea. Şi la informatică la fel”, spune Marta. Îi mai place informatica şi pentru că este o ştiinţă a viitorului şi contribuie foarte multe la progresul omenirii.
,,Pentru bacalaureat m-am pregătit foarte mult la română. La matematică şi informatică nu am lucrat absolut deloc în ultima lună. Doar câte două ore pe săptămână la meditaţii”, adaugă ea.
Facultatea este şi motivul pentru care a învăţat atât de mult pentru bacalaureat. Universitatea de acolo i-a cerut să aibă peste 9, 60 la bacalaureat. Acesta a fost visul ei de când era mică, să plece în Anglia, la una dintre cele mai bune 10 facultăţi din lume. Vrea să plece acolo pentru că a avut experienţe negative cu învăţământul din România. În clasa a VIII-a şi-a promis să plece din România, după ce i-a fost inversată nota la matematică, la care a luat 10, şi nimeni nu a făcut nimic. Consideră că acolo au profesori extrem de bine pregătiţi. Şi pentru ei contează mult învăţământul. Sâmbăta, de exemplu, erau elevi care lucrau în laboratoarele de informatică, spune ea.
Speră să facă parte dintr-un proiect destul de important. Vrea să ajute oamenii: ,,O simplă aplicaţie pe telefon ar ajuta oamenii şi le-ar face viaţa mai uşoară”, crede Marta. Nu are lucruri bune de spus despre sistemul de învăţământ din România: ,,Vrea să ne facă pe toţi roboţei care să gândim la fel. Nu se axează nimeni pe modul în care înveţi. În străinătate te încurajează foarte mult să pui întrebări”.
Ionela Vasile, absolventă a aceluiaşi liceu vrea să meargă la University of Oxford. A terminat liceul cu media 9,99. Învăţa mai mult pentru olimpiade. Îi plăcea matematica, informatica şi fizica. S-a ocupat cu voluntariatul, a fost membru Interact şi al Asociaţiei ,,Tinerii luptă împotriva viciilor mileniului III”, care au fost şi hobby-uri. Pentru bacalaureat a făcut o singură meditaţie, iar la matematică şi informatică a învăţat singură.
Cel mai mult a învăţat în ultima lună înainte de bacalaureat: ,,La română m-am chinuit puţin şi ţinteam o notă de 8, dar am luat mult peste această notă. Au fost opere care mi-au stârnit interesul să citesc operele după bacalaureat”.
Merge să studieze la Oxford pentru că este una dintre cele mai bune facultăţi din lume şi îi oferă foarte multe oportunităţi: ,,Una dintre particularităţile universităţii este că se bazează pe sistemul tutorial. Voi avea în jur de două ore pe săptămână cu un profesor, doi la unu. Ca un fel de meditaţie. Două ore pe săptămână sunt doi studenţi cu un profesor, le explică absolut tot ce vor. Este un sistem pe care îl practică facultatea de sute de ani”. De asemenea, pe partea de Networking, Oxford oferă foarte multe.
Îşi doreşte să studieze computer science, informatică: ,,Vreau să lucrez în industrie, nu mă atrage foarte mult partea de cercetare. Vreau să lucrez la un produs în care şi oamenii cred şi care să-mi aducă satisfacţie, nu neapărat financiară”, consideră absolventa de liceu.
Ioana spune că în România se studiază foarte multe materii, asta fiind o deficienţă a sistemului nostru de învăţământ: ,,Noi avem 18 materii la şcoală, ceea ce este un număr incredibil de mare de materii. În timp ce în Marea Britanie, până în clasa a XII-a, ajung să facă vreo patru-cinci materii la şcoală. Pot să spun că cele mai multe materii pe care le-am făcut la şcoală nu m-au interesat absolut deloc. Nu înţeleg cum 30 de copii, diferiţi, cu nevoi diferite, pot să înveţe la aceleaşi 18 materii ”.
Profesorii contează
Crede că profesorii au o mare influenţă asupra elevilor, de aceea este foarte important cum predau lecţia şi cum explică: ,,Domnul diriginte, Dragomir, a depăşit puţin materia de clasă. Spunea mereu de ce e important să studiem fizica, de ce e important să facem anumite lucruri şi cum ne putem noi dezvolta în sensul ăsta. Îmi amintesc o întâmplare de la ora de fizică. Unul dintre colegii mei trebuia să dea la Academia de Poliţie şi era foarte intrigat de ce trebuie să înveţe fizică. Domnul diriginte i-a explicat că poate ajunge la rutieră, poate dă de un radar. Tu şti cum funcţionează radarul tău? Era chiar în timpul lecţiilor pentru unde şi a explicat foarte uşor cum funcţionează exact materia în momentul respectiv, cum funcţionează radarul de la Poliţia Rutieră. De asta l-am apreciat foarte mult pe acest profesor, pentru că ne-a învăţat cum să legăm materia de viaţa noastră”, povesteşte Ioana.
