Numărul copiilor aduși în pragul sărăciei în Uniunea Europeană a crescut în 2021 cu 200.000, ceea ce înseamnă că 19,6 milioane de copii din Uniune (unu din patru) se află în această situaţie, potrivit unui raport realizat de Salvați Copiii.
Dintre aceştia, 12,5%, adică 25.000, sunt din România (Eurostat). În România, riscul de sărăcie sau de excluziune socială este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban: în 2021, rata a fost de 16,1% în oraşele mari, 30,7% în urbanul mic şi suburbii şi 50,1% în zonele rurale.
Copiii români sunt cei mai expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială, dintre toate statele UE, cu o rată de 41.5% (doi din cinci); la nivelul UE, unu din patru copii trăieşte la limita sărăciei, arată sursa citată.
În Finlanda şi Danemarca, riscul de sărăcie sau de excluziune socială pentru copii a fost cel mai scăzut, în 2021 (13,2% şi respectiv 14%).
Raportul mai arată că, 40% dintre gospodăriile din România au înregistrat o scădere a veniturilor comparativ cu 2021, în timp ce cheltuielile au crescut pentru 98% dintre ele. Una din 10 familii nu şi-a putut permite să îşi încălzească locuinţa în mod corespunzător în 2021 şi aproape una din cinci nu şi-a putut permite o masă hrănitoare.
De asemenea, riscul de sărăcie sau de excluziune socială este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban: în 2021, rata a fost de 16,1% în oraşele mari, 30,7% în urbanul mic şi suburbii şi 50,1% în zonele rurale. Doar 11% dintre elevii români cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani sunt cititori fluenţi, în timp ce 42% dintre elevi sunt calificaţi drept „nefuncţionali”, ceea ce se apropie de analfabetism.
Un sondaj realizat în 2022 privind impactul crizei economice asupra familiilor din România a evidenţiat că 40% dintre gospodării au înregistrat o scădere a veniturilor comparativ cu 2021, în timp ce cheltuielile au crescut pentru 98% dintre familii.
Majoritatea gospodăriilor au fost nevoite să cheltuiască mai mult pentru utilităţi, alimente, îngrijiri medicale şi educaţie (transport la şcoală, rechizite şi cărţi). Gospodăriile consideră că trebuie să facă reduceri semnificative. Jumătate vor economisi bani de la utilităţi şi hrană, ceea ce reprezintă un risc pentru bunăstarea copiilor.
Pe lângă presiunile asupra preţurilor la alimente şi energie, mai mulţi analişti spun că sprijinul financiar acordat de stat persoanelor strămutate din Ucraina, alături de revenirea la muncă şi în învăţământul superior cu prezenţă fizică după pandemia de Covid, va genera o presiune uriaşă pe piaţa chiriilor, în special în marile oraşe.
Guvernul României a distribuit vouchere electronice (finanţate prin FEAD) celor mai vulnerabile persoane şi familii pentru alimente esenţiale. De asemenea, a instituit o schemă complexă de compensaţii pentru sezonul de iarnă 2021/2022. Totuşi, schema nu a favorizat familiile vulnerabile, întrucât compensaţiile s-au bazat mai degrabă pe consum decât pe venit.
Efectele pandemiei şi criza costului vieţii au avut un impact semnificativ asupra familiilor monoparentale şi a celor numeroase: în 2019, 9,6% dintre familiile monoparentale erau expuse riscului de sărăcie. Procentul s-a dublat la 18,2% în 2020 şi a crescut apoi la 23% în 2021.
În mod similar, când ne referim la incapacitatea de a-şi permite o masă cu carne, pui, peşte (sau echivalentul vegetarian) la fiecare două zile , procentele din populaţia generală au crescut de la 14,2% în 2019 la 14,7% în 2020 şi 19,2% în 2021, însă creşterea este mai dramatică în rândul familiilor cu trei sau mai mulţi copii, de la 17,5% în 2019 la 23,6% în 2021.
Deşertificarea, defrişările, pierderea biodiversităţii, poluarea aerului şi a apei, epuizarea rezervelor de gaze şi petrol şi criza energetică fac deja parte din viaţa copiilor români.
”Salvaţi Copiii România a contribuit la procesul de consultare lansat de Guvernul României pe tema schimbărilor climatice, la care au participat 272 de copii şi tineri. 47% dintre copii au menţionat că primesc informaţii despre schimbările climatice în şcoli, la materii precum biologie, geografie şi ştiinţe, dar aceste informaţii nu fac decât să repete/să confirme ce au învăţat deja acasă sau în contexte sociale”, se arată în comunicatul organizației.
Copiii şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la nivelul de cunoştinţe, abilităţile şi dorinţa cadrului didactic de a preda despre schimbările climatice într-un mod interactiv şi interdisciplinar. Aceştia au mai subliniat că infrastructura şcolară nu este un exemplu de loc prietenos cu mediul înconjurător, deoarece lipsesc spaţiile verzi, deşeurile nu sunt colectate selectiv şi lipsesc investiţiile în surse de energie verde pentru şcoli.
La începutul lui 2022, Preşedinţia României a prezentat un proiect de strategie naţională privind educaţia în domeniul schimbărilor climatice şi a iniţiat un proces de consultare publică. În plus, în calendarul şcolar a fost introdusă o „Săptămână verde” , dedicată în întregime schimbărilor climatice.
În anul şcolar 2020/2021, numărul copiilor sub trei ani înscrişi în sistemul de educaţie timpurie a scăzut cu 5.100 (de la 22.506 la 17.400), iar 97,5% dintre aceştia provin din mediul urban . Rata de înscriere în învăţământul preşcolar a scăzut de la 88,6% la 84,5%. Aceste tendinţe descendente îngrijorătoare au început în 2016.
Testele naţionale organizate în 2022 cu scopul de a depista problemele timpurii de alfabetizare arată rezultate slabe la învăţătură în şcolile din România . Rezultatele arată că doar 11% dintre elevii cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani sunt cititori fluenţi, în timp ce 42% dintre elevi sunt calificaţi drept „nefuncţionali”, ceea ce se apropie de analfabetism.
Discrepanţele dintre elevii din şcolile din mediul rural şi cei din mediul urban sunt, de asemenea, semnificative. Astfel, dacă ne uităm la rezultatele obţinute la examenul de evaluare naţională, observăm că, deşi diferenţa dintre şcolile din mediul urban şi cele din mediul rural este puţin mai mică decât în anii precedenţi, copiii care merg la şcoală în mediul rural continuă să obţină rezultate mai slabe decât colegii lor. Mai mult de o treime au obţinut note sub 5 la matematică (36,16% faţă de 13,95% dintre elevii din şcolile urbane), aproape un sfert au obţinut note sub 5 la limba română (23,89% faţă de 7,9% dintre elevii din şcolile urbane), iar aproape 30% au obţinut o medie sub 5 (29,5% faţă de 10,05% dintre elevii din şcolile urbane).
Ca un efect combinat al multiplelor vulnerabilităţi legate de accesul la sănătate, educaţie, servicii sociale şi protecţie, România se confruntă în continuare cu provocări grave legate de maternitatea timpurie.
Mii de fete şi adolescente nasc şi se confruntă cu riscuri semnificative pentru sănătate, educaţie şi mijloacele de trai. În 2021, au fost înregistrate 745 de naşteri din mame sub 15 ani şi 16.997 din adolescente între 15 şi 19 ani. Astfel, aproape jumătate (45%) dintre mamele sub 15 ani din UE sunt din România. Evaluarea situaţiei mamelor minore realizată de Salvaţi Copiii România arată că 4 din 10 mame şi gravide minore nu au acces la servicii medicale de specialitate, 8 din 10 au abandonat şcoala, iar 2 din 10 au mai mult de un copil.
Trebuie, de asemenea, menţionat că fetele însărcinate cu vârsta sub 16 ani au nevoie şi nu întotdeauna obţin acordul părinţilor pentru a accesa serviciile de sănătate, ceea ce duce la provocări suplimentare pentru sănătatea lor şi a copiilor lor.
În România, procentul de persoane care nu îşi permit o masă care să includă carne, pui, peşte (sau un echivalent vegetarian) la fiecare două zile a crescut de la 14,2% în 2019 la 19,2% în 2021. În cazul familiilor cu trei sau mai mulţi copii, această cifră a crescut de la 17,5% în 2019 la 23,6% în 2021 , în timp ce în cazul familiilor monoparentale, procentul a crescut considerabil, de la 18,9 în 2019 la 31,4 în 2021.
Având în vedere creşterea preţurilor la alimente, este de aşteptat ca situaţia copiilor şi familiilor vulnerabile să se agraveze. Rezultatele sondajului Salvaţi Copiii România privind impactul crizei economice arată că, în toamna anului 2022, aproape jumătate (44%) dintre familiile vulnerabile cu copii nu reuşeau să facă faţă cheltuielilor pentru hrană.
Toate ţările au luat măsuri pentru a contracara nu doar impactul pandemiei, ci şi impactul crizei legate de costul vieţii şi al războiului dus de Rusia în Ucraina. Printre iniţiative se numără alocaţii pentru copii, ajutoare pentru plata facturilor la energie, reglementarea preţurilor la energie, reduceri fiscale, reduceri pentru transportul public, tichete de masă şi ajutoare pentru locuinţe. În Italia şi Germania, peste 1 miliard de euro şi respectiv 2 miliarde de euro au fost alocate pentru a sprijini sistemul educaţional, în timp ce în Spania guvernul a introdus noi prestaţii pentru copii şi a majorat schema de venit minim garantat.
Politicile şi resursele în domeniul sănătăţii publice şi al sănătăţii mintale au fost stimulate. De exemplu, Finlanda a alocat mai multe resurse pentru sănătatea mintală a tinerilor, Italia a introdus un „bonus psihologic” pentru a susţine costurile psihoterapiei, iar Spania a lansat o nouă strategie naţională privind sănătatea mintală cu un buget de 100 de milioane de euro.
„Este imperios necesar ca Guvernul României să aprobe, să pună în aplicare şi să monitorizeze un plan strategic naţional coerent menit să asigure echitatea în educaţie pentru copiii aflaţi în situaţii vulnerabile şi să consolideze sistemul de asistenţă socială pentru a sprijini copiii şi familiile expuse riscului de sărăcie”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.
Organizaţia Salvaţi Copiii solicită Guvernului României:
– Să acorde prioritate copiilor şi familiilor vulnerabile în procesele de elaborare a politicilor şi bugetelor şi să sprijine autorităţile locale în combaterea sărăciei în rândul copiilor, în special prin consolidarea bugetării drepturilor copilului la nivel local.
– Să aprobe, să pună în aplicare şi să monitorizeze un plan strategic naţional coerent menit să asigure echitatea în educaţie pentru copiii aflaţi în situaţii vulnerabile.
– Să consolideze sistemul de asistenţă socială pentru a sprijini copiii şi familiile expuse riscului de sărăcie.
– Să direcţioneze compensaţiile/intervenţiile de sprijin către familiile şi copiii cei mai vulnerabili, în loc să opteze pentru măsuri cu caracter general.
Foto: arhivă
