Un document semnat de Mitropolitul Olteniei Irineu și de starețul Mănăstirii Frăsinei, județul Vâlcea, în care preoții aruncă un blestem chiar asupra lăcașului de cult de la Frăsinei, a fost publicat pe site-ul Arhiepiscopiei Râmnicului.
Potrivit documentului intitulat „Document de Legământ cu Blestem”, toți preoții și credincioșii, care vor intra de azi înainte într-o biserică din apropierea Mănăstirii Frăsinei despre care se spune ca ar fi fost construită pe un loc care a fost blestemat de Sfântul Ierarh Calinic, sunt anatemizați.
„Hotâram în numele Sfintei Treimi ca de acum înainte și până la sfârșitul veacurilor, nimeni dintre monahi și cei hirotoniți, preoți sau diaconi, să nu mai coboare la această biserică și sa nu mai săvârșească vreo slujbă bisericească, molitvă sau dezlegare sau Sfântă Taină și nici vreo Sfântă Liturghie, să nu se mai oficieze în aceasta biserică sau în spațiile din jurul acesteia. Cei care vor încălca această hotărâre sa cadă sub blestemul Sfântului Ierarh Calinic și sub blestemul nostru. De sunt clerici să se caterisească, iar de sunt mireni să se afurisească, iar este de este vreun preot de Mir și va încalca acest Legământ sa fie în aceeași osandă”, conține blestemul, potrivit documentului.
Mitropolitul Irineu împreună cu starețul Mănăstirii Frăsinei spun că niciun cleric indiferent de ce rang bisericesc ar avea „să nu îndrăznească să dezlege această legătură cu blestem pus de noi”.
Potrivit G4media.ro, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Vasile Banescu a transmis că documentul este încă neoficial și că Mitropolia Olteniei urmează să ofere un comunicat.
„Înțeleg ca e un document încă neoficial. Mitropolia Olteniei va oferi un comunicat. Decizia este aceea ca monahii mănăstiri Frăsinei să trăiască și să slujească exclusiv în incinta și la biserica mănăstirii, nu și la biserica situată la câțiva km de acestea. Dincolo de limbajul arhaic, ușor ermetic bisericesc, este o decizie menită să sporească gradul de rigoare și ascultare duhovnicească al celor ce de bunăvoie au optat pentru o viață ascetică bazată pe cele trei voturi monahale: ascultare, castitate și sărăcie benevolă. Condiții existențiale asumate de-a lungul veacurilor de oricine alege să devină monah. Rațiunea adâncă a a monahismului este separarea de tumultul lumii, găsirea liniștii favorabile rugăciunii, lupta mai intensă cu ispitele și trăirea mai riguroasă a poruncilor și sfaturilor evanghelice”, a spus purtătorul de cuvânt, conform sursei.
Potrivit învățăturii Bisericii, blestemul este un gest primitiv, considerat chiar ca fiind un păcat foarte grav.
Povestea de la Frăsinei
Mănăstirea Frăsinei din Vâlcea este singurul lăcaș de cult secular din țara noastră în care se respectă cu strictețe „regulile athonite” impuse în urmă cu un secol și jumătate de către starețul de la acea vreme, cunoscut astăzi drept Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica.
Potrivit adevarul.ro, aici este interzis consumul de carne, iar slujba se face de la miezul nopții până dimineața. În plus, tot de atunci a fost interzis accesul femeilor în mănăstire.
La doi kilometri depărtare, la baza dealului pe care se află mănăstirea, a fost ridicat, exact lângă piatra de legământ a Sfântului Calinic, după cel de-al Doilea Război Mondial un alt lăcaș de cult dar pentru femei, cunoscut astăzi drept „biserica din vale” sau „biserica de jos”.
Conform sursei, din luna octombrie, aici a izbucnit un adevărat scandal care a implicat și numele Mănăstirii Frăsinei, cu care toată lumea asociază acest lăcaș de cult mai nou.
De atunci trenează problema ce pare să nu-și găsească nici o rezolvare. Enoriașele s-au declarat împotriva deciziei reprezentanților Bisericii Ortodoxe Române de a se reveni la vechile reguli athonite care impuneau contact cât mai puțin sau deloc cu femeile, din partea călugărilor de la Frăsinei.
Decizia care a provocat adevărate răzmerițe la „biserica din vale” a plecat de la schimbarea conducerii Mănăstirii Frăsinei. De atunci li s-a interzis „sfinților părinți făcători de minuni” să mai coboare la biserica de femei. Au fost desemnați doar doi dintre aceștia, mai în vârstă, pentru slujbele de la biserica pentru femei, și s-a decis ca oficierea ritualurilor religioase să aibă loc doar la sfârșit de săptămână și de sărbători.
Potrivit sursei, pe piatra de legământ amplasată la doi kilometri depărtare de comunitatea monahală, la baza dealului, s-au gravat cu litere chirilice atât binecuvântări pentru cele care vor respecta interdicția, cât și blesteme pentru cele care o vor încălca.
Astăzi, borna de „piatră de hotar” se păstrează la muzeu, iar locul său a fost luat de indicatoare pe care este întipărit același text, dar în limba română, cu mențiunea „Acces interzis femeilor”, de a merge mai departe pe drumul care duce la mănăstirea bărbaților.
