După săptămâni de amenințări, primele sancțiuni occidentale împotriva Rusiei au fost dezvăluite marți. Dar impactul rămâne limitat pentru moment, atât pentru Moscova, cât și pentru economiile occidentale.
Vizând în principal sectorul financiar rus, aceste sancțiuni sunt „în conformitate cu strategia unei abordări graduale care exclude sectorul energetic”, comentează pentru AFP Olivier Dorgans, avocat specializat în sancțiuni economice la firma Ashurst, amintind însă de decizia companiei germane de a suspenda autorizarea gazoductului Nord Stream 2.
Astfel, europenii și britanicii și-au concentrat primele lovituri asupra finanțelor rusești, scrie hotnews.ro
Cinci bănci sunt vizate de britanici, printre care Rossiïa și Promsviazbank, care au fost, de asemenea, semnalate de UE, potrivit unei surse diplomatice europene, din cauza finanțării activităților militare rusești.
Băncile vizate „sunt relativ minore”, notează Olivier Dorgans, amintind, de asemenea, că multe capitaluri rusești din afara țării au fost deja repatriate ca măsură preventivă.
Anunțurile care vizează anumiți oligarhi, actori direcți în conflict sau deputați care au aprobat recunoașterea independenței teritoriilor separatiste ucrainene vor avea, de asemenea, un impact slab asupra economiei ruse.
Dar sancțiunile au crescut dificultățile pentru statul rus de a accesa piețele europene de capital pentru a-și refinanța datoria, după anunțul de marți privind sancțiunile de către șeful diplomației UE Josep Borrel. Acest fapt ar putea cântări asupra valorii rublei, iar prin extensie asupra puterii de cumpărare a consumatorilor ruși pentru produsele importate.
În ceea ce privește băncile occidentale, președintele supraveghetorului bancar de la Banca Centrală Europeană (BCE), Andrea Enria, a vorbit pe 10 februarie despre o expunere relativ „reținută” față de Rusia.
Dar grupul bancar francez Societe Generale, prin filiala sa Rosbank, italienii de la Unicredit și austriecii de la Raiffeisen ar fi îngrijorați de o potențială escaladare a tensiunilor.
Mai ales dacă Washingtonul decide să folosească arma interzicerii tranzacțiilor în dolari sau dacă Rusia este exclusă din sistemul internațional Swift, esențial pentru schimburile bancare internaționale.
În afară de suspendarea simbolică a gazoductului Nord Stream 2, care nu era încă în funcțiune, occidentalii ignoră în prezent sectorul energetic rus.
Sancționarea sectorului energetic rus, crucial pentru economia țării, este într-adevăr un pariu riscant pentru Europa, care importă 40% din necesarul de gaze din Rusia. Acest lucru oferă „un efect de pârghie pentru Kremlin”, a avertizat Institutul Bruegel din Bruxelles într-o notă recentă.
Mai ales că membrii țărilor exportatoare de gaze, inclusiv Qatar, au avertizat marți că au o capacitate limitată de a crește rapid livrările către Europa.
Conflictul, însă, contribuie deja la creșterea prețurilor pe piețele de mărfuri, unde Rusia „joacă un rol critic”, notează agenția de rating Fitch.
Ea amintește de ponderea țării în oferta mondială de aluminiu sau paladiu. Rusia este, de asemenea, unul dintre cei mai mari producători de nichel din lume.
Pe piața agricolă, țara este primul exportator mondial de grâu și reprezintă, alături de Ucraina, un sfert din exporturile mondiale de grâu.
Iar dincolo de gaze, prețul petrolului a urcat marți aproape de 100 de dolari pe baril.
Creșteri care afectează veniturile producătorilor și consumatorilor din întreaga lume.
Comisarul UE pentru Economie, Paolo Gentiloni, a avertizat marți că acțiunea Rusiei în Ucraina va crește „semnificativ” incertitudinea cu privire la condițiile economice din Europa.
Dar, per total, „impactul economic ar trebui să rămână limitat”, indiferent de sancțiuni, pentru că Rusia rămâne, cu excepția energiei, un jucător minor în comerțul mondial, crede Neil Shearing de la Capital Economics.
În UE, Germania are cele mai strânse legături comerciale cu Moscova, dar doar 2% din exporturile sale sunt direcționate către Rusia.
Jason Furman, un reputat economist de la Universitatea Harvard și fost consilier al președintelui american Barack Obama, afirmă că economia Rusiei „este practic o benzinărie mare” și „incredibil de neimportantă pentru economia globală, cu excepția gazelor naturale și petrolului”, relatează Business Insider.
Creșterea prețurilor la petrol și gaze ar putea „amenința creșterea”, prin penalizarea atât a puterii de cumpărare a gospodăriilor europene, cât și a anumitor sectoare industriale, estimează Emmanuel Cau, responsabil cu acțiunile de strategie în Europa în cadrul băncii Barclays.
În schimb, situația financiară a Ucrainei este „extrem de fragilă”, iar țara „va avea cu siguranță nevoie de o formă de asistență financiară externă și/sau de restructurare a datoriilor” în următoarele luni, judecă Neil Shearing.
Datele Băncii Mondiale arată că, în pofida resurselor sale naturale, PIB-ul Rusiei este mai apropiat de cel al Braziliei decât a unor țări dezvoltate precum Germania, Franța și Marea Britanie.
Potrivit acelorași date, economia Rusiei este mai slabă decât cea a Italiei sau a Coreei de Sud, două state cu o populație mult mai mică.
Furman cauționează însă că exporturile de gaze naturale și petrol ale Rusiei sunt importante pentru restul lumii, UE importând în jur de 80% din gazele naturale pe care le folosește din Rusia.
Comisia Europeană a dat însă asigurări săptămâna trecută că UE este în siguranță, chiar dacă Rusia va sista complet livrarea de gaze naturale.
