vineri, aprilie 26, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

Sărbătoarea Trifonului – patronul spiritual al viilor! Cine nu respectă regulile riscă să-și piardă mințile

Sfântul Mucenic Trifon deschide evantaiul datinilor strămoșești din luna lui Făurar. În popor, 1 februarie e ziua lui Trif Nebunul. Această zi trebuie respectată spre binele pomilor roditori și al podgoriilor, dar și spre sănătatea noastră.

Sfântul Trifon este protectorul viilor și livezilor, alungând omizile, lăcustele, viermii, gândacii și alte dăunătoare. Prin urmare, pentru a-și proteja recoltele, oamenii țin sărbătoarea cu strictețe. Nu muncesc pe 1 februarie, merg la biserică de dimineață, iau aghiazmă și stropesc apoi viile, pomii și grădinile.În unele regiuni, preotul merge și binecuvântează viile și pomii fructiferi, rostind rugăciunea numită „Moliftele Sfântului Trifon”.

Dar Sfântul Mucenic Trifon este știut drept mare făcător de minuni și vindecător, încă din timpul vieții sale. Dumnezeu i-a dat harul de a izgoni demonii și de a tămădui boli. Se spune că reușea chiar, cu puterea rugăciunii, să oprească invazia lăcustelor care devorau lanurile. În Rusia, Sfântul Trifon este protectorul păsărilor, patronul spiritual al Moscovei.

Policlinica Buna Vestire Craiova

Pe de altă parte, pe 1 februarie, este respectat Trif Nebunul. Cel despre care se spune că ar fi speriat-o pe Maica Domnului, în timp ce se îndrepta spre biserică, la 40 de zile după nașterea lui Iisus. Se face astfel referire la sărbătoarea religioasă a Întâmpinării Domnului. Cine nu ține sărbătoarea cum se cuvine riscă să-și piardă mințile.

Oamenii nu muncesc și se ocupă de toate cele cuvenite pentru binele casei și al familiei. Merg la biserică, fac pomeni și stropesc cu agheazmă pomii, grădinile și casa. În unele regiuni de pe la noi, dar și la vecinii bulgari, încă se mai păstrează obiceiul ca bărbații să poarte pe cap cununi din ramuri de pomi sau din viță de vie, ca să fie feriți de dureri de cap și ca să rămână cu mintea limpede.

Sărbătoarea Sfântului Trifon nu este specifică zonei Olteniei cum s-ar putea crede, ci se practică în realitate în toată țara. Personaj mitologic, aparent fară nici o legătură cu personajul religios, Trif este în accepție păgână protectorul plantelor fertile, împotrivă dăunătorilor (gândaci, insecte), iar în accepție creștină, protectorul viței de vie.

În zona Olteniei, Triful este identificat prin Sfântul Trifon și este considerat patronul spiritual al viilor; de aceea se sărbătorește acolo unde exista suprafețe mari cultivate cu viță de vie, în special la Segarcea, Cerat, Galicea Mare, Izvoare (Corlate). Din timpuri străvechi, locuitorii Segarcei se strângeau în dimineața acestei zile cu căruțele cu cai, cu ploștile cu vin, cu mâncare și, în mare alai, se deplasau în „plaiul viilor” unde preotul făcea o sfeștanie, stropind astfel cu agheasma de la Boboteaza, viile și pomii fructiferi.

Slujba oficială avea un caracter de invocare a ajutorului divin în lupta contra dăunătorilor, dar și de fertilizare pentru noul an agrar: „Stăpâne, caută în sfanț lăcașul Tău spre agonisita aceasta și binecuvintează spre viile acestea ale Segarcei, ferește-le de toată fermecătura vrajei, de toată răutatea, de ispita viclean și uneltirea oamenilor răi și dă viei acesteia roade la vreme plină de binecuvântarea Ta și depărtează de la ea toată fiara și sălbăticiunea, și viermele, musca, seceta, rugina, arșița și vânturile care aduc stricăciune. Doamne miluiește! Se binecuvântează viile acestea, holdele acestea cu această apă sfințită, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin!”

Rugăciunea se spunea de trei ori și, în același timp, cu busuioc muiat în apa sfințită, se stropeau viile către toate punctele cardinale. Ritualul se încheia cu un ospăț îmbelșugat, semn al abundenței, stropit cu vin de calitate, semn al rodului viei pentru anul care începea. Aflată inițial în plan ritual, sărbătoarea Sfântului Trifon trece astăzi, însă, din ce în ce mai evident în planul spectacularului, al manifestării golite de orice conținut magico-religios, obiceiului începând să i se „propună” mai multe practici străine.

Foto: Centrul Creației Populare Dolj 

Politica