Conecteaza-te cu noi

Actualitate

Aproape de oraș, dar izolați de lume

Publicat

pe

La doar 50 de kilometri de Craiova, câteva sute de suflete își duc traiul într-un loc oprit în timp, cu multe zone verzi și un aer curat cum numai la munte găsești. Situată între dealuri, comuna Botoșești – Paia ar fi un loc minunat pentru agroturismul care se dezvoltă la noi în țară. Asta dacă ar beneficia de condiții minime, obligatorii pentru secolul în care trăim.

Oamenii de aici sunt acum aproape izolați de lume. Fără semnal la telefonul mobil și, mai grav, fără un drum asfaltat. În localitate se ajunge pe un drum cu pietriș și numai dacă ești foarte norocos, atunci când circuli pe aici cu mașina, nu faci pană.

Avem și noi niște amărâte de mașini și s-au distrus de când e piatra asta”, spun localnicii.

Una dintre femeile din sat spune că localitatea ar fi frumoasă dacă ar avea asfalt. A renovat ceva cișmele. E nevoie de apă și canalizare. Pietrele vă plăcură pe drum? Nimic nu se mișcă”.

Alți localnici completează „Drumul e groaznic. Circulăm pe el până nu se strică mașina. A venit cineva din altă parte la noi, s-a înfipt într-un ciot din ăla de piatră și nu a mai putut nici să vulcanizeze roata”.

Primarul comunei Botoșești – Paia, Ion Moraru, cel pe care oamenii îl trag la răspundere pentru că înainte de alegeri le-a promis că vor avea asfalt, dă vina pe administrația județeană.

De 12 ani de când sunt primar m-am săturat, toată ziua îmi spun că fac că dreg. Credeți că mie îmi convine? Dacă copiii mei nu vin la mine… Toată ziua merg, discut, ei spun da. Acum îmi spun că intră pe fonduri europene. Mă cheamă mâine cu alimentarea cu apă să vadă conductele mele pe unde sunt puse pe drumul județean. Mă duc și cu asta. Dacă acum aș realiza infrastructura, vă spun, majoritatea de vârsta mea s-ar întoarce la Botoșești – Paia. Aș avea și puncte turistice aici. Dar cine să vină pe drumul ăsta. Nu vă mai spun, câte discuții am avut cu Consiliul Județean și cu ăștia m-am luat cu ei la ceartă urât de tot și de la mine până la conac, am avut cratere mari de a rămas un francez, un englez, un suedez, un danez. Îi bagă GPS-ul zice că e drum județean, drum bun. Și au sunat la 112 și m-au sunat apoi să mă duc să îi iau cu tractorul. Până la urmă m-am dus peste ei, m-am certat cu ei și cu cei de la drumuri județene și mi-au dat niște utilaje am pus piatră până la conacul lui Petrescu. Dar nimeni nu mă ascultă”, susține primarul Moraru.

Asfaltarea acestui drum este însă destul de dificilă. Pe lângă faptul că ar trebui făcut un drum serios, în zonă se află și un poligon militar. Iar deocamdată nu se știe dacă și cu ce utilaje ar avea Armata intenția să intre pe acest drum, pentru a se pune la punct o soluție tehnică viabilă astfel încât după asfaltare, drumul să nu fie distrus.

Drumul ăsta, noi am ajuns undeva până aproape de el. Mai sunt aproape 25 de kilometri de făcut. Bineînțeles, când te apuci să faci un drum ai în vedere mai multe lucruri, între care și numărul populației către care te duci sau importanța drumului, sau, dacă este în apropierea unui alt județ, cum reacționează județul din partea cealaltă, dacă drumul se termină într-un alt drum județean care a fost făcut pe fonduri europene. În acest moment noi avem o problemă pe drumul ăsta. E un drum foarte greu. Am încercat, de-a lungul timpului, să facem ceva. Toți directorii care au fost pe la SCLDP, la insistențele noastre au dorit să facă ceva. Unul a început și a făcut șapte kilometri de asfalt pe un singur fir, zicând că nefiind circulație foarte mare să încerce. Am făcut un Studiu de Fezabilitate. Au ieșit multe milioane de euro ce ne-ar trebui pentru acest drum de 25 kilometri. Niciodată nu va avea Consiliul Județean asemenea bani și numai un fond european ar putea să ducă lucrarea. Dar și atunci când vom avea bani, acum, după estimările noastre, circa 8-10 milioane de euro, fără șanțuri și altele, va fi o constrângere. Vom intra în ședință de consiliu județean să aprobe proiectul, iar consilierii ar putea spune că poate ar fi mai bine să facem un drum către o altă zonă mai populată, unde e circulație internațională. Putem pune problema și invers: 500 de oameni care au mai rămas acolo în zonă au și ei dreptul să aibă un drum ca lumea. Fiind într-o zonă colinară cu multe izvoare, izvoarele vin și curg peste drum. Acolo este umed în permanență. Acolo unde am încercat să mai lucrăm, aproape că nu s-a văzut ce am lucrat pentru că terenul este argilos și la un trafic peste el, pietrele, nisipul și ce s-a mai pus acolo, s-au dus de parcă nu le-am pus niciodată. Dacă este să facem acest drum trebuie să facem cu săpătură la 60 cm, piatră mare spartă, pietriș peste ea, straturi succesive până la suprafață. Cei de la tehnic lucrează la o soluție”, a precizat președintele Ion Prioteasa.

Așa cum precizam, în zonă este și un poligon militar, iar dacă Armata ar dori să îl utilizeze ar fi nevoie de alte soluții tehnice pentru acest drum, cu costuri mai mari, iar în această situație, eventual, Guvernul ar trebui să aloce fonduri pentru aceasta.

O soluție ar fi și finanțarea pe PNDL 3, program așteptat de administrația județeană. Până atunci însă, s-ar putea face asfaltări pe străzile din comună.

Am vorbit cu cei de la SCLDP și dacă în această toamnă, după rectificarea bugetară, ne rămân niște bani, să începem măcar cu satul, să venim cu un strat de asfalt. Drumul județean este în atenția noastră. Suntem în discuții cu Armata. Și avem în atenție și fondurile europene și PNDL3. Cert este că pe acest drum trebuie să avem o abordare totală și profesionistă”, a mai declarat președintele Consiliului Județean Dolj.

Deși am wc la baie sunt nevoită să am și în curte. Nu ar trebui să mai avem pe timpul de astăzi așa ceva”

Drumul nu este singura problemă a locuitorilor din Botoșești – Paia. De ani de zile oamenii așteaptă ca în comună să fie introdusă canalizare. Fiind gospodari, mulți dintre oamenii de aici și-au creat condiții „ca la oraș”. Acum așteaptă ca și Primăria să își facă datoria și să se zbată pentru dezvoltarea localității.

Eu am confort cât de cât apropiat de al orașului. Mi-am făcut baie, mi-am făcut multe. Dar am probleme cu haznaua. E nevoie de canalizare. Deși am wc la baie sunt nevoită să am și în curte. Nu ar trebui să mai avem pe timpul de astăzi așa ceva. Apa menajeră, apa de la baie, se simte nevoia din când în când să o golim. Unde să mă duc cu ea? Sunt nevoită să dau drumul în grădină și emană miros și vecinii se supără pe mine. Dacă am avea canalizare alta ar fi situația”, spune o localnică.

O altă femeie adaugă: Țevile sunt băgate. Nici nu știu ce garanție mai prezintă. Noi am așteptat ani de zile să ne bage apă. Până la urmă am făcut fântână în curte și ne-am făcut condiții. Dacă apă nu e, canalizare nici atât, am făcut o fosă septică”.

În 2010 a fost începută o lucrare pentru introducerea apei potabile în comună, printr-un proiect cu fonduri guvernamentale, iar primarul dă vina pe constructor, AB Tehnica, pentru nefinalizarea ei.

Din cauza constructorului care a câștigat licitația care nu are numai la mine, are 15 comune. Pe toți ne-a încurcat. Nu a terminat. I-am zis ca nu îi dau bani până nu face lucrările. Acum am făcut demersuri, am vorbit cu avocatul, nu am niciun act adițional, anul ăsta vreau să îi reziliez contractul. Mă sună Bucureștiul, Ministerul Dezvoltării. Voi merge la București să spun detaliile, nu mai pot să rezist.

Acum s-a mutat prin Gorj să îi înșele și pe ăia. Stau cu banii în minister, 9 miliarde ca să pot să termin lucrarea. Am banii în permanență, în permanență fac revenire la București. Bani am, dar constructorul e problema”, se scuză Ion Moraru.

Cine îl mai votează? Poate când o omorî toate ciorile”

Deși primarul susține că a făcut toate demersurile pentru ca localitatea să aibă canalizare și drum asfaltat, oamenii sunt nemulțumiți de el.

Mi-a zis că mă ajută, dar nu îl văd decât când vine să îmi zică să îl votez. Nu a făcut nimic”, spun unii dintre bătrânii din comună.

Cum adesea se întâmplă pe la sate, alți oameni afirmă că edilul este răzbunător și că refuză să aibă un dialog cu ei.

Nu vorbește cu noi. Acum am auzit că vrea să îl schimbe pe vice am auzit. Nu știu ce neînțelegeri are, dar am auzit că vrea să bage pe altcineva, un neam de-al lui. Că el e cu neamurile”, afirmă un localnic.

Primarul recunoaște că are o problemă cu viceprimarul: „Nu că mă iau cu vicele ăsta, că și-a luat-o și ăsta în cap, cu toate prostiile. Zice că stă numai să tundă iarba pe marginea drumului dar nu e așa. Avem drumurile pe care le-au rupt apele, trebuie și ălea făcute, nu stăm numai de tuns iarba”.

Localnicii îi iau însă apărarea și spun că este singurul care face treabă în comună.

Mie îmi e drag de copilul ăla. Alaltăieri cosea un băiat pe aici, iarba, pe la porțile lumii și a stat până a terminat băiatul să îl ducă acasă să nu îl lase singur. Altădată, aveam merii ăștia plini. El era cu niște femei tot, așa, care făceau treabă prin zona porților caselor nelocuite. A venit și mi-a cerut mere. Dar nu pentru el. Le-a dat lor”, povestește o localnică.

O bătrână, supărată pe primar, continuă: „Eu i-am zis să facă ceva că atunci când plouă îmi inundă tot. Eu nu pot să pun nimic în grădină. Pomii ăștia sunt toți plini de ciori, au cuiburi. Cine îl mai votează? Din partea mea, când o omorî toate ciorile, poate atunci. M-a păcălit trei ani că aduce alpiniști”.

În comună există și o grădiniță, dar și o școală cu clasele I-VIII. Puțini dintre copiii care învață aici, după ce devin adulți, aleg să rămână în Botoșești-Paia. Oamenii așteaptă o schimbare pentru ca localitatea lor să devină din nou plină de viață.