"Anunţul meu pe scurt: Politician giurgiuvean, caut iubită. Alegerile locale se apropie şi chiar dacă nu sunt prima opţiune a partidului trebuie să fiu pregătit din toate punctele de vedere. Oamenii nu sunt făcuţi să fie singuri, iar femeia spune multe despre bărbatul ei. Sper cu ajutorul presei să devin candidatul ideal pentru primăria Giurgiu. Aş spune că viitoarea iubită ar fi ideal să lucreze în sistemul de justiţie, dar această condiţie ar fi prea restrictivă. Criteriile ar fi să fie atrăgătoare şi inteligentă". Aşa a debutat telenovela „Crăcea” din politica românească. Protagonistul este Marius Bogdan Crăcea, lider al partidului Mişcarea Populară Giurgiu la momentul la care a făcut declaraţia anterior menţionată. Iniţial a fost exclus din partid, apoi reprimit, iar PMP se gândeşte chiar că ar putea fi un potenţial candidat la funcţia de primar.
Șeful lui de la judeţ spune că „a stârnit ambiţii şi invidii din partea adversarilor politici” .
Tinerii politicieni de la Dolj spun că prestaţia giurgiuveanului compromite ideea de „schimbare în politică” şi că „experimentul Crăcea înseamnă, de fapt, compromiterea noului în politică.”
„În aparenţă subiectul respectiv ar trebui sa fie unul periferic. Indiferent că a fost o prestaţie autentică sau doar un experiment nereuşit de marketing, acesta trădează iresponsabilitatea PMP de a promova persoane ce nu rezonează cu aşteptările cetăţenilor şi nu au nimic în comun cu decenţa necesară unui om politic. În esenţă, lucrul care pe mine mă îngrijorează cel mai mult este faptul că acest domn este prezentat ca fiind exponentul unei generaţii noi. Prin prestaţiile sale publice, nu face decât să compromită ideea de schimbare şi de nou în politica românească. Lipsa de respect faţă de cetăţeni ar fi trebuit să se oprească odată cu plecarea guvernului PSD şi nu să fie preluată şi amplificată de ceea ce se doreşte a fi un partid nou. Solicitarea de schimbare a clasei politice nu poate avea un astfel de răspuns şi de aceea consider că astfel de ieşiri trebuie amendate ferm. În contextul în care lipsa de credibilitate a politicului a făcut ca întreaga scenă pe care îşi desfăşoară activitatea să fie suspendată într-un echilibru fragil, asigurat de soluţia tehnocrată, reconectarea la populaţie nu se poate face prin iresponsabili, fie ei şi noi”, spune Alexandru Triţă, vicepreşedinte PNL Dolj.
Tânărul politician mai spune că noul nu reprezintă, în sine, un garant pentru calitate.
„Până la urmă, fiecare politician corupt a fost la un moment dat un produs nou livrat pe piaţă. Vechiul nu înseamnă neapărat lipsa de valoare sau corupţia, de bună seamă există oameni politici cu experienţă care pot prezenta un raport pozitiv al activităţii domniilor lor. Cu toate acestea, noul a devenit o condiţie sine qua non. Fară aceasta nu putem vorbi de restartarea clasei politice sau de reconectarea la valorile electoratului. Partidele politice sunt astfel obligate să se deschidă şi să asigure inserţia resurselor umane noi, făcând în acelaşi timp o analiză riguroasă a acestora şi a cadrelor deja existente. În acest sens, PNL a fost primul partid care a introdus criteriile de integritate menite să delimiteze resursa compromisă în ochii electoratului de şansa unui nou început. Deschiderea către nou va fi asigurată prin introducerea procentului de 30% din candidaţii înscrişi pe listele electorale, reprezentând oameni care nu au mai ocupat funcţii publice sau politice de prim plan. Alegerile locale din acest an vor fi un test al respectului pe care partidele politice înţeleg să-l acorde cetăţeanului. Dincolo de orizontul acesta, schimbarea mentalităţii şi a felului în care se face politică, atât la nivel local cât şi central, trebuie să prevaleze. În caz contrar există riscul nepermis de a aluneca pe panta populismului şi a extremismului, mai ales în condiţiile incertitudinilor majore de la graniţele României”, a conchis Alexandru Triţă, vicepreşedinte PNL Dolj.
