Organizarea Referendumul privind construirea noilor reactoare nucleare de la Kozlodui a fost respinsă de Consiliul Local. Acesta ar fi trebuit să aibă loc pe 15 noiembrie însă proiectul nu a trecut de votul aleșilor locali.
Consilierii locali se opun referendumului. Şi asta după o discuţie care a durat mai bine de două ore, timp în care consilierii locali, iniţiatorul proiectului, primarul, dar şi Mircea Duţu, cel care, pe lângă faptul că este doctor în drept a făcut şi un stagiu în Dreptul Mediului la Facultatea de Drept şi Ştiinţe economice, Limoges, Franţa (1992) au vorbit despre legalitatea referendumului, efectele nucleare asupra populaţiei ori şi cine se face direct răspunzător de o eventuală catastrofă.
În timpul dezbaterilor care au avut drept subiect principal dacă proiectul de hotărâre ar trebui sau nu să fie aprobat, s-au adus numeroase argumente pro şi contra. Mai mult, după mai bine de o oră de discuţii s-a adus la cunoştinţă faptul că data stabilită pentru referendum şi înscrisă în proiectul de hotărâre nu ar putea fi validată (15 noiembrie 2015), deoarece timpul pentru pregătire este unul destul de scurt. Astfel, au existat şi propuneri ca proiectul să fie retras de pe ordinea de zi ori unul dintre consilieri să facă un amendament cu privire la schimbarea datei referendumului. În cele din urmă, în ciuda insistenţelor prof. dr. Luminiţa Simoiu, coordonatoarea Grupului de Acţiune Civică, susţinută şi de aproximativ 50 de persoane prezente în Sala Mare a primăriei, proiectul de hotărâre a fost respins, cu două voturi pentru, opt împotriva, iar restul de 15 consilieri s-au abţinut de la vot.
Bianca Predescu, consilier local, a fost cea care a prezidat şedinţa de joi. Aceasta a afirmat că proiectul referendumului a devenit cunoscut în întreaga ţară.
“În aceste condiţii, au venit astăzi (n.r. joi) la Craiova pentru a-şi exprima punctul de vedere, domnul prof. univ. dr. Mircea Duţu, preşedintele Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, rectorul Universităţii Ecologice din Bucureşti, mult timp membru al Şcolii Doctorale a Universităţii din Craiova, o personalitate a vieţii publice actuale şi foarte apropiat de Craiova”, a spus Bianca Predescu.
În primă fază Luminiţa Simoiu a prezentat parcursul acţiunilor întreprinse atât de români cât şi de bulgari în vederea stopării extinderii obiectivelor nucleare din Bulgaria, Kozlodui. Apoi, aceasta a încercat să aducă argumente pentru a informa şi convinge consilierii locali să voteze proiectul de hotărâre prin care să îi cheme la vot pe cetăţenii Băniei, în vederea exprimării punctului de vedere în ceea ce priveşte obiectivele nucleare de peste Dunăre.
Consilierul local Emilian Ştefârţă a afirmat în cadrul şedinţei că subiectul referendumului este un subiect care a reuşit să atragă atenţia opiniei publice din partea concetăţenilor, într-o măsură destul de mare şi asupra căruia ar trebui să ne aplecăm cu atenţie.
“Doamna profesor, iniţiatoarea acestei iniţiative, dânsa însăşi se declară că nu are expertiză în domeniu. M-aş fi aşteptat ca în dosarul care ni se arată nouă să văd şi nişte puncte de vedere ale unor persoane care au expertiză în domeniu. Din materialul prezentat nouă nu am înţeles exact dacă suntem împotriva doar a depozitului sau şi a centralei electrice, care înţeleg că în curând va avea reactoare în plus. Dacă am fi şi împotriva centralei atomo-electrice, prin reprocitate, bulgarii ar putea să emită puncte de vedere cu privire la centrala noastră pe care o avem la Cernavodă, care şi ea poate să prezinte pericol şi poate fi comparată cu Cernobîl sau Fukushima. Doamna profesor ne face trimiteri la două momente tragice, Cernobîl şi Fukushima. Din câte ştiu există zeci de reactoare de tipul Cernobîl care funcţionează şi există multe reactoare de tipul Fukushima care funcţionează. După accidentul de la Fukushima-Japonia a întrerupt producerea de energie electrică pe bază nucleară, dar recent am înţeles că au dat drumul”, a declarat Emilian Ştefârţă.
Bianca Predescu a vorbit ulterior despre legalitatea proiectului de hotărâre, şi că proiectul de hotărâre a fost susţinut de lista de semnături, dar fără a fi susţinut de documente cu caracter de cercetare în domeniu cu privire la efectele pe care le-ar produce.
“Aici apare discuţia centrala nucleară şi depozitul de deşeuri nucleare. Problema pusă în discuţie de mine este ceva mai largă. Dacă noi suntem competenţi să adoptăm un proiect de hotărâre sau competenţa aparţine altei autorităţi. Doi, efectele care le-ar produce. Toate actele competente în acest domeniu care sunt acorduri internaţionale, au în vedere, în privinţa unuii astfel de dialog statul. El este purtătorul intereselor cetăţenilor de pe întregul teritoriu al statului în cauză”, a mai afirmat Bianca Predescu.
Mircea Duţu şi-a explicat prezenţa în Consiliul Local Municipal Craiova prin faptul că în urmă cu mai bine de 10 ani, Universitatea din Craiova i-a oferit şansa să inaugureze primul doctorat în Dreptul Mediului din România şi că problema utilizării în scopuri paşnice a energiei nucleare şi chiar a Kozloduiului l-a preocupat încă din 1990.
“În articolele publicate atunci arătam că prezenţa unei centrale atomo-nucleare cu reactoare de tip sovietic reprezintă un pericol major pentru o bună parte a României şi reprezintă din partea Bulgariei o exercitare abuzivă a suveranităţii. Aşa cum s-a arătat aici, proiectul Kozlodui, reprezintă un pericol pentru România pentru că vizează centrul vital al ţării, inclusiv capitala Bucureşti. Dar ca să ne apărăm trebuie să facem din drept o armă de luptă eficientă. Mi-a plăcut intervenţia doamnei profesor şi faptul că trăieşte în Olanda îi explică activismul”, a spus Mircea Duţu.
Acesta a mai adus în discuţie şi faptul că, Ministerul Mediului este cel care a organizat dezbaterile publice din urmă cu aproximativ un an, dezbatere la care nu au participat foarte multe persoane. Iniţiatorii referendumului au acuzat însă, în mai multe rânduri, autorităţile că nu au anunţat în timp util organizarea dezbaterilor publice.
Specialistul în dreptul mediului a mai afirmat că pericolul pentru România este major pentru că Bucureşti se află mai aproape decât Sofia de centralele nucleare respective.
“În condiţiile în care la 18 noiembrie, la Craiova, erau obiecţii faţă de modul în care s-a desfăşurat consultarea publică, trebuia chemat un contencios administrativ la Curtea de Apel, Ministerul Mediului şi-a anulat actul de consultare. Acum s-a luat şi decizia finală am înţeles. Cum o să mai contestăm? Prin referendumul dumneavoastră…să fim serioşi. Cine a fost organizatorul dezbaterilor publice? Căutaţi pe internet şi vedeţi: Ministerul Mediului. El este corespondentul şi colaboratorul statului bulgar în această privinţă. el este cel care răspunde de organizarea consultărilor publice. Consultare publică nu înseamnă referendum, înseamnă prezenţa la data fixată, la locul fixat de minister, cu documentaţia prezentată şi observaţiile respective. Am citit mai toate observaţiile formulate şi în privinţa proiectului privind depozitul, dar şi extinderea. Scuzaţi-mă, unele sunt copilăreşti. Asta înseamnă că ne-am prezentat de faţadă. Acum, din punct de vedere juridic, poate ar mai exista nişte căi, nu cele ale referendumului.
Mă gândeam că se putea intenta de către statul român o acţiune la Haga pentru exercitarea abuzivă a suveranităţii bulgare. Dar, cu ce argumente pot eu să mai merg acum la o instanţă internaţională să spun că am avut consultanţă dar am uitat să spun anumite obiecţiuni, iar eu statul român, mă pot duce la Haga după ce am aprobat că am avut consultări, am fost deacord cu proiectul, să-mi invoc propria culpă în faţa instanţei internaţionale?”, a afirmat Mircea Duţu.
Referitor la referendum, organizarea sa nu ar fi fost oportună deoarece nu ar fi avut valoare din punct de vedere juridic şi că nu este un referendum de interes local, a susţinut avocatul.
“În privinţa – şi vă vorbesc acum ca şi avocat – organizării referendumului local. Sincer, sunt ecologist. În 2003, uitaţi-vă pe site, am cerut să se oprească centrala de la Cernavodă întrucât, în august, seceta dusese la scăderea nivelului Dunării şi apa care venea să răcească reactoarele se supraîncălzea şi omora peştii şi producea consecinţe negative. După două zile cei mai înalţi au dispus închiderea centralei atomice pentru două săptămâni. M-am dus la ministrul Mediului şi a zis că a făcut-o doar de insistenţele mele. Eu consider, tot în acelaşi spirit legal, nu este sfatul, ci ideea la care trebuie să respectaţi. Nu este un referendum de interes local. Nu a fost organizat de municipiul Craiova, ci de Ministerul Mediului şi nu are nicio consecinţă de ordin juridic. Este un act al administraţiei locale cu titlu gratuit”, Mircea Duţu.
Consilierul local Ionel Pană, la rândul său, a afirmat că, din ceea ce s-a discutat se înţelege că principalul răspunzător este Ministerul Mediului.
“ Eu am câteva întrebări la care trebuie să îmi răspund. Are acest referendum eficienţă din punct de vedere juridic sau din ce punct de vedere? De asemenea, dacă totuşi s-au adunat 15.000 de semnături, dacă populaţia Craiovei a reacţionat extraordinar, pentru mine este neînţeles cum statul român şi în speţă Ministerul Mediului, mai ales că aşa cum aţi spus că Bucureştiul este la fel de aproape. Eu sunt împotriva acestei contruiri de depozit de deşeuri. Fac o paranteză. Europa are nevoie să depoziteze undeva aceste deşeuri. Poate că, de aceea, anumite expertize care s-au dat şi s-au dat de către forumurile internaţionale în acest sens au zis lasă că le ducem la ăia pentru că e mai departe de noi. Trebuie să gândim şi la acest aspect. Am înţeles că una din hibele acestui depozit ar fi structura solului. Aceste efecte ar trebui să le suporte cei care nu au luat măsuri. Din păcate nu ei sunt principala ţintă, ci noi, cei care stăm în această zonă. Iată de ce este foarte importantă această acţiune. Întrebarea mea finală este : ce putem face în continuare şi care sunt demersurile pentru a ne asigura siguranţa că nu vom avea nimic? Şi care sunt efectele acestui referendum?”, a declarat Ionel Pană.
Discuţiile au continuat, timp în care au mai intervenit consilierii locali Pavel Badea, Dan Cherciu, Răzvan Socoteanu, dar şi viceprimarul Dan Daşoveanu şi preşedintele de şedinţă Bianca Predescu. Totodată, seretarul Ovidiu Mischianu a adus în discuţie şi faptul că data referendumului nu este potrivită.
Primarul Lia Olguţa Vasilescu a afirmat, la rândul său că s-a abţinut să discute acest subiect şi îi pare bine că a beneficiat, până la urmă, de cea mai bună expertiză în domeniu păentru că avem în sală cel mai bun specialist de drept de mediu.
“Discuţiile pe tema referendumului au început în urmă cu câteva luni. Deşi subiectul s-a declanşat în anul 2011. dacă veţi căuta pe internet veţi găsi în vremea respectivă, singura poziţie oficială împotriva acestui proiect, aparţinând senatoruloui de la vremea respectivă Olguţa Vasilescu. Adrese făcute la Comisia Europeană, interpelări în Parlamentul României şi toate celelalte. Atunci era momentul în care societatea civilă şi toate autorităţile statului trebuia să reacţioneze. Mai târziu a apărut ideea acestui referendum. Nu m-am opus, dar am avertizat cu riscul de a deveni nepopulară că nu este o soluţie care să ducă undeva. Vrem să consultăm populaţia Craiovei dacă este împotriva construirii unui reactor nuclear la Kozlodui vă spun că 100% se va zice că este împotrivă. Vă spun că s-au făcut sondaje de opinie. Am fost întrebată dacă sunt de acord cu referendumul şi am spus clar că nu pot să mă opun oricărei acţiuni cetăţeneşti. Legea se cunoştea şi se ştia pentru ce se poate organiza referendum. Dacă cineva a vrut să strângă semnături, noi, compartimentul juridic nu am putut să ne opunem. Am fost organizată de la început de către compartimentul juridic că nu se respectă etapele legale şi că nu este timpul efectiv ca până la 15 noiembrie să se realizeze acest referendum. Am spus că punem ordinea de zi aşa cum l-a cerut societatea civilă cu lista de semnături în spate pentru că orice modificare aş fi făcut în acest proiect ar fi dus la acuze că noi ne opunem referendumului şi aşa mai departe. Deşi, perspectiva aţi văzut-o explicată de jurişti şi unii dintre cei mai buni din România”, a delcarat Lia Olguţa Vasilescu.
În cele din urmă proiectul de hotărâre a fost respins, după alte controverse ce au vizat retragerea proiectului de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local Municipal sau formularea de amendamente în vederea schimbării datei referendumului.
Se vrea dizolvarea Consiliului Local Municipal
După terminarea şedinţei maraton Consiliului Local care a durat mai mult de patru ore, Luminiţa Simoiu, coordonatoarea Grupului de Acţiune Civică, a afirmat că rezultatul este catastrofal, iar ceea ce s-a întâmplat la primărie a fost o mascaradă.
“Faptul că s-au ignorat 15.000 de semnături ale cetăţenilor, faptul că preşedinta care a condus această şedinţă în mod deliberat a manipulat şedinţa, a spus că pentru a valida referendumul trebuie 50% şi de fapt este 30%, noi considerăm că această şedinţă nu şi-a atins obiectivul. Mai mult decât atât, mă întreb şi eu cum poate fi respins un proiect de hotărâre de consiliu local cu abţinere în proporţie de 60%. Răspunsul trebuia să fie DA sau NU, nu 60% dintre consilieri să se abţină pentru că noi îi plătim pe dumnealor să îşi asume răspunderea”, a declarat Luminiţa Simoiu, coordonatoarea Grupului de Acţiune Civică.
Dacă era nevoie de bani pentru organizarea acestui referendum, Luminiţa Simoiu era dispusă să facă o campanie şi pentru asta.
,,Noi am transmis draftul proiectului de hotărâre, dumnealor trebuia să spună data pentru că noi nu puteam să spunem data, nu puteam să dăm noi bani. Deşi, dacă ne întrebau strângeam, făceam campanie ,, un leu pentru referendum”, dacă era necesar. Suntem total nemulţumiţi şi cred că-mi permit să spun că în numele celor peste 15.000 de cetăţeni ai Craiovei am început astăzi procedura legală de demitere a Consiliului Local, pe motiv de incompetenţă, de lipsă de transparenţă, exceptând cei doi consilieri locali care şi-au exprimat votul pentru. Restul, considerăm că nu ne reprezintă, indiferent de partidele politice de la care provin. Noi suntem apolitici, nu suntem nici măcar ONG, dar vreau să transmit cetăţenilor că liderii lor nu îi reprezintă. Ca urmare am iniţiat procedura de dizolvare a CL, în baza legii administraţiei locale care dă dreptul cetăţeanului prin strângere de semnături. Noi pornim acum nu de la zero ci de la 15.000 de semnături pentru că sunt convinsă că cetăţenii care au semnat pentru referendum ne vor da semnăturile şi pentru demiterea CL”, a declarat Luminiţa Simoiu, coordonatoarea Grupului de Acţiune Civică, pentru Jurnalul Olteniei.
