Evaziunea fiscală este un fenomen tot mai des întâlnit. Numai în primele opt luni ale acestui an, în judeţul Dolj, a fost creat statului un prejudiciu de 200.122, 01 lei. Facturi fiscale false, nedeclararea tuturor veniturilor înregistrate, sunt o parte din neregulile depistate în urma inspecţiei fiscale. Datele au fost prezentate de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Dolj în ultima ședinţă a colegiului prefectural.
Urmare a acţiunilor de inspecţie fiscală desfăşurate în perioada ianuarie – august a anului 2015, în privinţa evaziunii fiscale, organele de control din cadrul Administraţiei au efectuat inspecţii fiscale în toate sectoarele de activitate ale economiei naţionale, cu accent pe acele domenii care, prin specificul lor, favorizează dezvoltarea faptelor de evaziune fiscală. Astfel, s-au efectuat 1075 de controale şi inspecţii la contribuabili persoane juridice si fizice, din care 677 controale inopinate, încrucişate, cercetări la faţa locului şi 398 de inspecţii fiscale, ce au condus la stabilirea de sume suplimentare în valoare totală de 200.122,01 lei.
În urma acţiunilor de inspecţie fiscală efectuate au fost constate următoarele nereguli – ştornarea de facturi fiscale din evidenţă contabilă, fără a avea la baza documente legale care să justifice aceste operaţiuni, depăşirea plafonului aferent cheltuielilor de protocol;înregistrarea în evidenţa contabilă de facturi fiscale aferente unor achiziţii de bunuri, facturi ce au fost emise de către operatori economici inactivi;înregistrarea în evidenţa contabilă de cheltuieli aferente achiziţiilor de mărfuri sau servicii si deducerea TVA-ului aferent, cheltuieli ce nu au ca scop realizarea de venituri impozabile; neconcordanţe între datele cuprinse în declaraţiile depuse la organul fiscal competent şi evidenţa contabilă;
depăşirea plafonului pentru scutirea TVA de către persoanele fizice ce au efectuat tranzacţii imobiliare si neînregistrarea în scopuri de TVA;
O parte dintre operatorii conomici au primit amenzi, iar alţii au fost sesizaţi penal.
„Urmare acestor deficienţe constatate, organele de control din cadrul Administraţiei Judeţene au sancţionat un număr de 160 contribuabili persoane juridice şi fizice cu amenzi contravenţionale în valoare totală de 313,15 mii lei, iar pentru un număr de 78 contribuabili persoane juridice şi fizice ce au creat prejudicii bugetului general consolidat al statului în cuantum de 56.955,49 lei au fost întocmite 73 sesizări penale în vederea continuării cercetărilor şi încadrarea faptelor de către organele abilitate ale statului. Pentru un nr. de 40 contribuabili persoane juridice şi fizice au fost instituite măsuri asiguratorii în sumă de 93.948,95 lei”, a declarat Ilie Ioana, director Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Dolj.
Controalele şi inspecţiile fiscale efectuate, au avut ca rezultat stabilirea de obligaţii fiscale suplimentare în valoare totală de 200.122,01 lei. Topul domeniilor în care obligaţiile suplimentare erau în cuantum foarte mare a fost în producerea şi comercializarea mărfurilor agroalimentare, urmate de construcţii şi material de construcţii.
Cum acţionează cei care prejudiciază bugetul de stat?
De asemenea, au fost prezentate mecanismele de fraudare a bugetului de stat identificate.
Comerţul cu produse reciclabile (deşeuri)
Mecanism : Crearea unor circuite scriptice, fictive, prin emiterea în mod repetat de facturi în care datele referitoare la denumirea furnizorilor şi a mijloacelor de transport nu corespund realităţii, având drept scop principal disimularea furnizorilor reali de deşeuri permiţând astfel acestora să nu declare în totalitate deşeurile obţinute de regulă, prin dezafectarea (dezmembrarea) unor instalaţii, utilaje complexe, achiziţionate ,,ca întreg”.
În plus, sumele de bani rezultate în urma livrării deşeurilor respective direct către firme achizitoare cunoscute sunt reglate prin conturile bancare ale societăţilor interpuse (care au rolul exclusiv de a emite facturi fictive), sunt retrase de conturile bancare de către administratorii (împuterniciţii) societăţilor respective, în numerar, sub motivaţia falsă ,,plată furnizori persoane fizice conform ,,borderouri de achiziţie’’ fiind apoi restituite persoanelor care au iniţiat circuitele fictive, după reţinerea unor comisioane prestabilite.
Consecinţe fiscale: – neplata către bug. de stat a impozitului pe profit (venit) de 16%,
– neplata către Ministerul Mediului a taxei de mediu de 3%.
-sustragerea din circuitul economic a sumelor respective care se transformă în ,,bani negri’’ , ce pot fi utilizaţi de persoanele în cauză cu diferite acţiuni ilegale.
– deteriorarea mediului de afaceri, prin crearea unor condiţii inechitabile pe segmentul de piaţă respectiv, ptr. contribuabilii care înţeleg să evidenţieze şi să declare corect toate veniturile obţinute din activităţile similare şi să plătească toate impozitele şi taxele aferente.
Nr. sesizări penale – 23
Valoare prejudiciu – 28.824.458 lei
Comerţul cu legume şi fructe
Mecanisme
a) Practicarea unor preţuri subevaluate de către firmele care desfăşoară activităţi de vânzare en-gross şi care deţin monopolul în domeniul respectiv în relaţiile directe cu unii clienţi care realizează activităţi de vânzare cu amănuntul în pieţe, târguri, centre comerciale;
b) Vânzare ,,la negru’’ (fără documente), a unor importante cantităţi de produse şi disimularea acestor fapte prin simularea unor vânzări cu amănuntul, prin emiterea de bonuri fiscale formale, la preţuri chiar mai mici decât cele practicate în cadrul în cadrul vânzări en-gross;
c) Interpunerea între societatea care desfăşoară activitatea de vânzare en-gross şi furnizorii intracomunitari a unor societăţi tip ,,bidon’’ care înregistrează achiziţii intracomunitare în mod formal, cu banii şi mijloacele societăţilor de vânzare en-gross şi facturând apoi cantitatea/valoarea acestor produse către firmele en-gross cu TVA colectat, care la rândul său se transformă în TVA deductibil ptr. firmele en gros.
În felul acesta se evită plata TVA aferent produselor achiziţionate intracomunitar de către firmele en-gross, în condiţiile în care firmele interpuse ,,(bidon)’’ declară TVA de plată, dar nu-l plătesc niciodată, intrând în insolvenţă sau dispărând pur şi simplu.
Nr. acte (sesizări penale) – 4
Valoare prejudiciu – 4.266.017 lei
Comerţul cu firme aflate în insolvenţă
Mecanism: Crearea unor circuite comerciale aparent legale, în care sunt incluse firme aflate în stare de insolvenţă şi care, din punct de vedere legal nu mai pot face obiectul executării silite.
În aceste cazuri, firma beneficiară a acestui mecanism, interpune în activitatea de achiziţii intracomunitare o firmă aflată în insolvenţă, care refacturează marfa respectivă către beneficiar, colectează TVA, dar nu-l plăteşte la buget, în timp ce firma beneficiară deduce TVA – ul respectiv şi îşi diminuează chiar anulează în totalitate obligaţiile de plată a TVA.
Nr. acte (sesizări penale) – 38
Valoare prejudiciu – 8.643.700 lei
Comerţul cu facturi fictive
Mecanism: În scopul diminuării obligaţiilor fiscale în ceea ce priveşte impozitul pe profit şi TVA şi pentru a putea scoate din propriile societăţi sume importante de bani sub formă de plăţi fictive (de regulă în numerar dar şi prin bancă), care devin bani negri, fiind spălaţi apoi prin creditarea propriei societăţi unui patron (administrator), recurg la ,,achizitia’’de facturi fictive în care sunt înscrise bunuri sau servicii, care nu au existat în realitate.
Aceste facturi se obţin de regulă de la firme ,,specializate’’ prin emiterea de facturi la cerere sau sunt fabricate chiar în interiorul societăţilor care le înregistrează în contabilitate.
Nr. acte (sesizări penale) – 8
Valoare prejudiciu – 15.221.313 lei
