Sunt curios dacă cuplul politic Gorghiu & Blaga ştie cum face opoziție partidul dânșilor în județul Dolj. Presupun că nu, așa că le dau eu un exemplu despre care am aflat zilele astea de sărbători prelungite, mai precis între Ziua Muncii și Ziua Tineretului.
În comuna Brădești, oamenii au vrut să schimbe denumirea unui sat din componența comunei. Pretenția nu era absurdă căci se dorea revenirea la vechea denumire de dinainte de 1968. Atunci se numea Răcari, acum se numește Răcarii de Jos.
Evident, schimbarea nu se face oricum ci urmând cadrul prevăzut de o lege (nr. 48 din 2003). Aceasta stabilește condițiile ce trebuie urmate, printre care și organizarea unui referendum de consultare a populației. Dacă rezultatul referendumului este favorabil, Camera Deputaților și apoi Senatul României își rup din timpul lor prețios și aprobă schimbarea denumirii în conformitate cu voința cetățenilor. Am putea spune că-i doar o formalitate, dar după cum se va vedea, în cazul nostru nu a fost atât de simplu.
Pentru început, dorind revenirea la vechiul nume, oamenii din Răcari s-au dus la primăria comunei și i-au cerut primarului să organizeze referendumul, așa cum scrie în lege. Apoi, cu rezultatul favorabil în brațe, i-au cerut deputatului din colegiu să le întocmească proiectul de lege care să ia act de voința satului și să le schimbe denumirea așa cum a fost pe vremuri și așa cum satul și-o dorește.
După câțiva ani în care s-au parcurs procedurile (inclusiv referendumul, finalizat pozitiv), propunerea de schimbare a denumirii satului din Răcarii de Jos în Răcari a ajuns la vot în Senat chiar săptămâna trecută.
Aici, ce să vezi ? Chiar dacă nimic nu anunța și nici nu justifica vreo împotrivire, senatorii PNL-ului au pus mână de la mână și vot cu vot pentru a trânti legea care ar fi schimbat denumirea satului.
Nu-mi dau seama dacă o astfel de atitudine este o politică de partid sau o viziune proprie PNL-ului asupra democrației în general și a unui referendum local în special. Așa că m-am interesat (vorba lui Iohannis, pe șest) care ar fi fost motivația unei atitudini atât de disprețuitoare a unor senatori față de o comunitate de oameni, mai ales că cererea comunității nu avea și nu are niciun fel de conotație sau de substrat politic.
În felul acesta am căpătat o explicație năucitoare: cică primarul de la Brădești a fost la PNL, dar de vreun an „nu mai răspunde la comenzi”. Mai mult, cică proiectul de lege (cel care schimba denumirea satului) nu l-ar fi încredințat unui reprezentant al PNL ci a apelat la parlamentarul colegiului. Și cum acela era de la PSD, opoziția PNL s-a hotărât … să-i dea o lecție.
Acum nu-mi dau seama cine este mai câștigat din toată povestea asta. Poate că pe termen scurt, PNL a câștigat, că doar și-a impus punctul de vedere iar satul Răcarii de Jos va continua să poarte aceeași denumire ca pe vremea lui Ceaușescu. Dar pe termen lung, cred au doar de pierdut, pentru că oamenii o să-i țină minte.
