Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a finalizat cercetarea judecătorească în dosarul “Referendumului”, cunoscut şi ca “Frauda la referendum”. Miercuri, la ÎCCJ au avut loc dezbaterile finale din acest dosar.
Reprezentantul DNA prezent la dezbateri a cerut magistraţilor instanţei supreme ca vicepremierul Liviu Dragnea să fie condamnat la o pedeapsă cu executare.
Procurorul a declarat că martorii propuşi de apărarea lui Dragnea au vorbit înainte de audieri cu acesta pentru a-şi pune în acord declaraţiile.
Considerăm că martorii propuşi în apărare au discutat înainte de termen cu inculpatul pentru a cădea de acord cu ce să spună în instanţă.
A menţionat procurorul, potrivit MEDIAFAX
Pe de altă parte, mai arată sursa citată, Liviu Dragnea a spus, când a ajuns la instanţa supremă, că nu a găsit în rechizitoriul procurorilor nicio probă pentru faptele pentru care este judecat.
Sper să fiu achitat, pentru că n-am găsit în rechizitoriu vreo probă prin care să se dovedească că aş fi făcut faptele pentru care am fost trimis în judecată.
A afirmat Liviu Dragnea
Dosarul Referendumului, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, a fost înregistrat la ÎCCJ pe 7 octombrie 2013. Judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.
Procurorii DNA au anunţat în septembrie 2012 începerea urmăririi penale faţă de Dragnea, acesta fiind acuzat de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane, instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului.
În rezoluţia de începere a urmăririi penale, procurorii au reţinut că există indicii temeinice că, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea şi-a folosit influenţa şi autoritatea funcţiei în vederea obţinerii unui folos nepatrimonial pentru partid, respectiv a unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendumul din 29.07.2012, care să garanteze validarea acestuia.
Astfel, acesta a iniţiat o asociere formată din numeroase persoane (preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare coordonaţi de responsabili locali şi judeţeni, preşedinţi de organizaţii judeţene şi locale, precum şi primari ai partidului), iar scopul asocierii era săvârşirea de infracţiuni prevăzute de Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. În acest sens, a fost utilizat un sistem informatic complex ce permitea unui număr restrâns de persoane să obţină, în timp real, informaţii despre numărul de votanţi şi modul cum s-a votat în secţiile de votare. Astfel, oră de oră, coordonatorii partidului aveau reprezentarea prezenţei la urne, identificând secţiile de vot cu prezenţă slabă. Sistemul informatic a asigurat comunicarea de date, mesaje, ordine şi recomandări cu conţinut ilicit, destinate coordonatorilor şi/sau membrilor secţiilor de votare şi altor persoane, în vederea măririi artificiale a numărului de votanţi. De asemenea, învinuitul Dragnea Nicolae Liviu a constituit un sistem naţional de influenţă pentru a determina autorităţile publice centrale, judeţene şi locale aflate sub controlul politic al formaţiunii politice, de a se implica în: exercitarea de presiuni asupra preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi asupra membrilor acestora pentru a falsifica semnăturile alegătorilor pe listele de vot şi a introduce în urne un număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători; folosirea unei urne mobile în condiţii contrare legii (fără a exista cereri în acest sens depuse în termen şi aprobate corespunzător); obţinerea pe căi ilicite de informaţii, în fiecare oră, despre numărul de persoane care şi-au exercitat dreptul de vot şi despre modul în care s-a votat în unele secţii de votare; practicarea votului multiplu; denaturarea pe listele suplimentare a ultimei cifre a CNP al unor persoane a căror semnătură a fost falsificată pe listă, pentru a nu permite programelor de calculator specializate să identifice votul multiplu; practicarea „turismului electoral” – adică a deplasării organizate de importante mase de persoane, cu ajutorul autobuzelor, microbuzelor etc., pentru a vota multiplu, atât în secţia de votare la care au fost arondaţi, cât şi la alte secţii de votare din ţară; falsificarea de semnături în numele unor persoane decedate, ce au rămas înscrise pe listele electorale; falsificarea de semnături ale multor alegători, plecaţi din ţară în momentul referendumului; votul exercitat de minori, interzişi judecătoreşti şi persoane cărora le-a fost interzis dreptul la vot printr-o hotărâre judecătorească penală; neaplicarea autocolantelor cu menţiunea „VOTAT” pe cărţile / buletinele de identitate ale votanţilor.
DNA
În acest dosar au fost audiaţi ca martori, între alţii, premierul Victor Ponta şi ministrul Apărării, Mircea Duşa.
Victor Ponta le-a spus magistraţilor, la termenul din 11 martie, că nu îşi aminteşte dacă în ziua votului a primit un sms, semnat Liviu Dragnea, dar ştia că de la centru se transmit, pe telefon, îndemnuri la vot.
