În noaptea dintre ani, oamenii petrec şi se pregătesc de întâmpinarea Noului An. Pentru că de fiecare dată avem alte aşteptări de la anul ce bate la uşă, nu trebuie să uităm să ne punem dorinţele pentru Noul An. Se zice că acele dorinţe rostite în gând, la cumpăna dintre ani au cea mai mare şansă să se îndeplinească. În noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, trebuie să luăm în calcul anumite obiceiuri, cum ar fi să ai bani în buzunar la miezul nopţii, altfel, ghinionul va sta tot timpul în calea ta.
De asemenea, este bine să intri în Noul An cu toate datoriile achitate, deoarece se spune că vei avea datorii tot anul. Alte obiceiuri ce ţin de ultima zi a anului sunt legate de vestimentaţie. Trebuie să ne cumpărăm haine noi şi să purtăm lenjerie intimă de culoare roşie, sau un alt articol vestimentar de această culoare. Unii oameni desfac şampania la cumpăna dintre ani, ca să aibă un an prosper. Se mai spune că în noaptea dintre ani este bine să faci mult zgomot, ca să alungi spiritele rele. Aduce noroc să ai în casă, crenguţe de vâsc, însă dacă agăţi calendarul înainte ca noul an să înceapă, vei avea ghinion. Dacă îţi ţii iubitul/iubita de mână, îţi va merge bine în dragoste tot anul, dacă ai în mână un pahar, va fi un an vesel. Pentru noaptea dintre ani, nu se găteşte mâncare din carne de pasăre, deoarece aşa cum găina scormoneşte în pământ şi-l împrăştie, tot aşa se risipesc norocul şi bunăstarea casei.
Alte superstiţii culese de la alte popoare şi împrumutate şi pe la noi au conotaţii culinare. Spaniolii mănâncă struguri de Anul Nou ca să gonească ghinionul, iar portughezii, smochine. Tradiţia spune că, la miezul nopţii, spaniolii trebuie să mănânce 12 boabe de strugure şi să-şi pună 12 dorinţe, câte una pentru fiecare lună a anului ce vine.
O boabă dulce înseamnă o lună bună, iar o boabă acră, o lună cu mai multe greutăţi. Un obicei similar există în Portugalia, doar că în această ţară, locuitorii preferă smochinele. Italienii cred că dacă mănâncă de Revelion carne de porc, vor avea un an nou prosper. De pe masa lor nu lipseşte nici cotechino con lenticchie, un fel de tocăniţă de linte şi cârnaţi, despre care spun că le aduce noroc.
Japonezii au câte o semnificaţie pentru fiecare preparat pus pe masa de Revelion. Printre altele, mănâncă rulouri de hering, dacă vor să aibă copii anul următor, soia neagră, care, cred ei, îi ajută să fie sănătoşi, şi un tip de alge marine care simbolizează bucuria. În Germania, porcul, simbolul bunăstării şi abundenţei, e la mare căutare pentru festinul de Sărbători, dar se regăseşte pe mese chiar şi sub formă de desert: porcuşori de marţipan.
Danezii obişnuiesc să mănânce o prăjitură cu marţipan, Kransekage, iar la miezul nopţii, să spargă farfurii de uşile vecinilor şi ale prietenilor. Tradiţia spune că dacă găseşti cioburi în prag, ai norocul asigurat pentru următorul an. Filipinezii cred că formele rotunde aduc noroc şi prosperitate, aşa că pe mesele de sărbătoare se află întotdeauna portocale sau pepeni. În mai multe ţări din lume există obiceiul ascunderii de răvaşe sau de mici surprize în desertul servit în noaptea de Revelion. În Suedia şi Norvegia, de exemplu, se pregăteşte o budincă de orez care are în ea o alună; aluna, se spune, va aduce noroc celui care o găseşte.
În Grecia, imediat după intrarea în noul an, se mănâncă Vassilopita, o plăcintă făcută în cinstea Sfântului Vasile, care e sărbătorit pe 1 ianuarie. În ea este ascunsă o monedă din argint sau din aur, cel care o va găsi va avea noroc tot anul.
Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou
La români, de Anul Nou, nu lipsesc colindătorii, care bat din casă în casă să aducă urări de sănătate, noroc în dragoste şi toate cele bune. Sorcova, Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi în România.
Plugul cel Mare este cel mai răspândit obicei ce se practică în noaptea de Anul Nou. Plugul se organiza de către flăcăii din sat, şi era condus de un băiat mai viteaz numit “staroste”, ce avea sarcina de a ţine plugul de coarne şi a rosti urarea. Ceata era compusă de obicei din 12 flăcai, iar spre deosebire de Pluguşor, mergea numai la familiile înstărite din sat.
«Sorcova vesela, să trăiţi, să-ntineriţi»
De asemenea, o dată cu intrarea în Noul An, de Sfântul Vasile, este bine să se ureze pentru bunăstare, iar în acest sens “Sorcova” este cel mai cunoscut colind. Sorcova este un substitut al divinităţii fitomorfe, invocată de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviţi viaţă lungă, sănătate şi prosperitate.
Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova poate juca rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat. Textul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mişcării sorcovei.
Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este făcută din hârtie colorată şi flori artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini.
După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată în peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei. Tradiţia populară spune că de Anul Nou se înnoiesc toate şi de aceea oamenii trebuie ca în prima zi din an să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul. Pentru ca familiei să-i meargă bine tot anul şi să aibă spor, în popor există obiceiul ca în ziua de Anul Nou să se fiarbă în oală un cap de porc, pentru că aşa cum porcul râmă numai înainte, tot aşa va merge şi omul spre belşug.
Tot la Anul Nou, pe nemâncate, fiecare om trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru spor la lucru în anul ce vine.
Datul la grindă
În sudul si sud-estul României, la cei care au bebeluş, Anul Nou se sărbătoreşte respectând un ritual străvechi, de pe vremea geto-dacilor: “Datul la grindă” al copilului. “Datul la grindă” se păstrează din vremea geto-dacilor si se ţine acest ritual în primii trei ani de viaţă ai bebeluşului.
La început, acest ritual s-a săvârşit de către preot, dar numărul de copii fiind mare, s-a dat dezlegare pentru oficierea acestui ritual de către moaşa copilului, naş sau chiar tată. Tradiţia spune că se dă copilul la grindă ca să se înalţe, să crească înalt şi frumos, şi după interpretările moderne, să aspire către lucruri măreţe.
În dreptul uşii, copilul se ridică de trei ori de la podea până la grindă şi se spune “grinda jos, copilul sus să creşti mare şi frumos”. În timpul datului la grindă, copilul trebuie să aibă pus pe cap un colac în care se pun trei fire de busuioc şi bani. La pragul uşii se pun seminţe de floarea soarelui, grâu şi boabe de porumb împreună cu o bară de fier.
Se spune că fierul are rolul de a întări şi proteja de rele copilul, iar seminţele ca să fie roditor. Cu acest prilej, se strânge toată familia în jurul mesei, îşi fac cadouri şi sărbătoresc datul de grindă a celui mic. Acest obicei este din moşi-strămoşi, la început s-a făcut numai la băieţi, dar după un anumit timp s-a extins şi la fete. Interesant este că se păstrează până în zilele noastre. Din păcate, sunt unele locuri unde această tradiţie s-a pierdut.
Obiceiuri pentru aflarea ursitului: De Anul Nou, fetele nemăritate îşi pot afla ursitul îndeplinind anumite ritualuri prestabilite. În datini străvechi, acestea numărau şi legau cu ochii închişi al zecelea par din gardul de nuiele iar a doua zi se duceau să vadă cum este parul, ca să ştie cum o să arăte ursitul. Dacă parul era drept, viitorul soţ va fi un bărbat frumos. În cazul în care bucata de lemn era una scorojită, fetele vor avea un bărbat urât, iar dacă acesta era noduros, atunci vor avea parte de un partener bogat.
Cum e vremea, aşa va fi şi anul
De asemenea, credinţa populară spune că, dacă în ziua de Anul Nou e ger mare şi dacă pe zăpadă se văd multe steluţe, e semn că anul ce urmează va fi bun şi vor fi multe cununii.
Dacă în ziua de Sfântul Vasile ninge, anul care urmează va fi unul îmbelşugat, iar dacă este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi pe parcursul anului. Totodată, se spune că, dacă noaptea de Anul Nou este “lină şi senină”, este un semn că noul an va fi unul bun.
Tradiţiile continuă şi în prima zi a anului, când se sărbătoreşte Sfântul Vasile
În tradiţia populară se mai spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul. Totodată, în ziua de Anul Nou, trebuie să se arunce prin casă spice de grâu, iar seara, acestea să fie strânse, pentru a fi din nou aruncate prin cămin în ziua de Sfântul Ioan. După aceea, se face un mănunchi din spice şi se pun la păstrare, fiind benefice pentru durerile de cap.
Tot în ziua de Sfântul Vasile se zice că e bine să bei mult vin, existând credinţa că atât vin cât va bea omul în această zi, atât sânge va avea în obraz în timpul anului. Tot de Sfântul Vasile, femeile beau şi joacă fusul şi furca, pentru a creşte cânepa peste an.
Pe 1 ianuarie, nu se aruncă nimic din casă, pentru că, dacă faci asta, arunci în acelaşi timp norocul. Tot în prima zi din an nu se iese din casă până ce o femeie brunetă nu intră în casa respectivă (potrivit tradiţiilor, persoanele brunete aduc noroc şi fericire, iar cele roşcate şi blonde ghinion). În prima zi din Noul An nu se mătură, nu se spală nici nu se adună grâul sau orezul, pentru a nu atrage sărăcirea casei. O altă superstiţie spune că cine va dormi în ziua de Sfântul Vasile, va fi leneş tot anul.
