O investiție estimată la 110 milioane euro ar urma să se realizeze în Craiova, ducând la creare mai multor locuri de muncă și, implicit la dezvoltarea orașului. Astfel de investiții sunt mereu binevenite. Însă nu și dacă afectează mediul înconjurător și sănătatea oamenilor.
Este vorba despre noul mall al Craiovei, construit de NEPI Rockcastel, în zona Bălții Craiovița. Acțiunea pentru Renașterea Craiovei (ARC), al cărei președinte este avocatul Lucian Săuleanu, consilier în Consiliul Local Municipal (USR), avertizează că lucrările au un serios impact negativ asupra mediului. În plus, autorizația de construire pentru noul mall emisă de Primăria Craiova este nelegală, atenționează avocatul Săuleanu. De altfel, ARC a și trimis Primăriei o plângere prealabilă prin care cere revocarea autorizației.
“Impactul pe care îl au construcțiile din zona Balta Craioviței asupra mediului sunt evidente. Asanarea lacului cu amestec de zgură și cenușă, pe lângă poluarea și deranjul creat locuitorilor din zonă, nici nu a fost eficientă, odată ce balta este încă activă, putându-se ușor observa că stratul acvifer al acesteia este încă prezent chiar dacă pentru asanarea bălții au fost folosite zeci de tone de zgură și cenușă.
Întotdeauna am fost susținătorul dezvoltării urbane, însă aceasta nu trebuie făcută cu orice preț. Secarea și antropizarea ultimei zone umede din mijlocul celui mai dens populat cartier al Craiovei, Craiovița nu este o soluție sustenabilă. În contextul actual, al problemelor de mediu care sunt resimțite din ce în ce mai mult, soluția nu este asanarea și distrugerea surselor de apă existente, fie ele și puternic afectate de factorul uman, soluția firească, în acest caz, era protejarea și curățarea acesteia.
Amplasamentul pe care urmează să fie realizat centrul comercial se află în bazinul hidrografic al pârâului Craiovița, afluent de stânga al râului Jiu, având în vedere legătura directă a lucrărilor de construcții cu lacul, se impunea efectuarea unei analize privind evaluarea impactului asupra corpurilor de apă de către o comisie constituită la nivelul autorității competente de gospodărire a apelor.
Însăși Agenția pentru Protecția Mediului a recunoscut, prin răspunsul oferit la adresa trimisă de mine anterior, că Balta Craioviței intră sub incidența Legii Apelor, în zonă fiind aplicabile dispozițiile privind regimul lucrărilor care se construiesc pe ape, motiv pentru care considerăm o omisiune în îndeplinirea obligațiilor ce intră în sarcina dezvoltatorului conform legislației ce protejează apele.
Un centru comercial cu siguranță entuziasmează prin noile magazine și activități de divertisment pe care le va pune la dispoziția craiovenilor, totuși țin să cred că sănătatea noastră este mai importantă”, a afirmat avocatul Lucian Săuleanu.
În plângerea transmisă Primăriei sunt evidențiate și articole de lege care, potrivit Acțiunii pentru Renașterea Craiovei, au fost încălcate prin emiterea Autorizației de Construire nr. 19 din 07.01.2022 prin care a fost aprobată executarea lucrărilor de construire pentru Proiectul “Promenada Mall Craiova, accese auto și pietonale, drumuri de incintă și platforme parcare, platformă deșeuri acoperită și adăposturi cărucioare acoperite, construcții edilitare, post trafo, rezervă psi, împrejmuire teren, totem, reclame luminoase, semnalistică parcare”.
Motivele pentru care autorizația este considerate nelegală
- Autorizația de construire a fost emisă cu nesocotirea dispozițiilor OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului.
Conform PUZ aprobat prin HCL 350/2013, regimul terenului pe care se dorește a fi construit proiectul “Promenada Mall” este de zonă mixtă, o parte din care are destinația de spații verzi. Astfel, în speță sunt incidente dispozițiile Ordonanței nr. 195/2005 privind protecția mediului, care prevede în cadrul art. 71 alin (1) că “Schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora.”
De asemenea, în cadrul alineatului următor legiuitorul prevede sancțiunea nulității absolute pentru emiterea actelor administrative cu nerespectarea acestor prevederi.
Prin urmare, OUG nr. 195/2005 este actul normativ care instituie o interdicție generală atât pentru terenurile pur și simplu amenajate ca spații verzi (de ex. grădini, parcuri etc.), cât și pentru terenurile prevăzute ca spații verzi în documentațiile de urbanism, indiferent de regimul lor juridic. Această prevedere legală are caracter imperativ și chiar dacă a făcut obiectul a numeroase excepții de neconstituționalitate, interdicția de reconversie a spațiilor verzi private a fost întotdeauna menținută, împiedicând exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate privată, respectiv folosința și dispoziția. Întrucât deciziile Curții Constituționale[1] au fost în sensul respingerii în unanimitate a excepțiilor de neconstituționalitate, considerăm că simplul fapt al deținerii unui astfel de teren în proprietate privată nu este de natură a înlătura nici aplicabilitatea interdicției de reconversie a spațiilor verzi în teren construibil și nici a nulității actului administrativ prin care s-ar fi dispus o astfel de reconversie.
Prin urmare, a emite o Autorizație de construire pentru un proiect asupra unui teren care este grevat de interdicția de reconversie a spațiilor verzi reprezintă o încălcare a legislației privind protecția mediului.
Faptul că terenul intravilan pe care urmează a fi efectuate lucrările de construcții are un regim juridic de “zonă mixtă” conform PUZ nu reprezintă un motiv care să înlăture aplicarea dispozițiilor art. 71 din OUG nr. 195/2005 care prevăd interdicția de reconversie a spațiilor verzi.
- Autorizația de construire a fost emisă fără a fi respectate prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului.
Așa cum reiese din Certificatul de Urbanism, după primirea Certificatului, titularul avea obligaţia de a se prezenta la autoritatea competentă pentru protecţia mediului în vederea evaluării iniţiale a investiţiei şi stabilirii necesităţii evaluării efectelor acesteia asupra mediului. Astfel, consultând site-ul oficial al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului Dolj regăsim doar Decizia Etapei de încadrare prin care ANMP Dolj, nu și avizul de mediu ca act final emis de către autoritatea de mediu.
De asemenea, chiar și în lipsa avizului de mediu, decizia etapei de încadrare prin care ANMP a afirmat că proiectul „Promenada mall Craiova” nu se supune evaluării impactului asupra mediului este criticabilă, întrucât lucrările care vor fi realizate pentru construcția centrului comercial justifică atât un risc major de poluare a aerului, cât și a surselor de apă. Impactul cumulat asupra factorului de mediu aer ca urmare a construirii drumului de legătură Calea Severinului – str Brestei de la intersecţia Calea Severinului – Bulevardul Tineretului până la intersecţia str. Brestei – str. Râului cât şi dezvoltarea acestui proiect se estimează o creştere a cantităţilor de emisii de particule în suspensie PM10 cu aproximativ 0,00023 tone/an şi a oxizilor de azot NOx cu aproximativ 0,0036 tone/an ceea ce reprezintă o creştere medie anuală de aproximativ 0,001% a emisiilor de PM10/NOx la nivelul municipiului Craiova. Astfel, pe baza acestor considerente şi având în vedere faptul că prin reconfigurarea elementelor geometrice ale intersecţiilor semaforizate, optimizarea diagramelor de semaforizare şi realizarea sensurilor giratorii pentru accesele Ia dezvoltare permit o distribuţie uniformă a fluxurilor de trafic atrase şi generate, construirea drumului de legătură Calea Severinului – str Brestei de la intersecţia Calea Severinului – Bulevardul Tineretului până la intersecţia str. Brestei – str.Raului cât şi dezvoltarea întregului proiect va avea un impact negativ asupra factorului de mediu aer.
În aceste condiții, se impunea efectuarea unui raport privind evaluarea impactului asupra mediului a viitorului centru comercial, cu atât mai mult cu cât o bună parte din terenul pe care urmează a fi realizate lucrările de construcții face parte, conform destinației PUZ, din zona rezidențială a Municipiului Craiova, lucrările de construcții, emisiile de poluanți ocazionate de acestea, cât și gălăgia de pe șantier fiind motive în plus care susțin nevoia realizării studiului impactului asupra mediului.
- Autorizația de construire a fost emisă cu nerespectarea obligației prevăzute în cadrul Certificatului de Urbanism în ceea ce privește depunerea studiului geotehnic al terenului pe care urmează a fi realizată construcția.
Terenul din zona Balta Craioviței este încadrat, conform indicatorilor geotehnici, în categoria terenurilor cu Risc Geotehnic Major, prezentând soluri dificile cu potențial de alunecare și apă subterană cu epuizmente excepționale. Conform Studiului Geotehnic Preliminar ”amplasamentul este afectat de probleme de mediu a căror tratare presupune realizarea unui studiu de specialitate” iar având în vedere dispozițiile Normativului din 8 mai 2007 privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii, ”Încadrarea unei lucrări într-o categorie de risc geotehnic sporit impune necesitatea realizării în condiţii de exigenţă corespunzătoare a investigării terenului de fundare şi a proiectării infrastructurii, folosind modele şi metode de calcul perfecţionate, spre a se atinge un nivel de siguranţă necesar pentru rezistenţa, stabilitatea şi condiţiile normale de exploatare a construcţiei, în raport cu terenul de fundare.”.
Neîndeplinirea obligațiilor impuse prin Certificatul de urbanism în ceea ce privește realizarea studiului geotehnic avansat și lipsa unei documentații tehnice complete justifică solicitările noastre privind anularea Autorizației de construire ca fiind emisă cu nerespectarea dispozițiilor legale.
- Autorizația de construire a fost emisă în lipsa Avizului pentru gospodărirea apelor, respectiv cu încălcarea procedurii prevăzute de Legea Apelor nr. 107/1996.
Precizăm că amplasamentul pe care urmează a fi realizat proiectul pentru care a fost emisă Autorizația de construire se află în bazinul hidrografic al pârâului Craiovița, afluent de stânga al râului Jiu, astfel, având în vedere legătura directă cu un corp de apă a lucrărilor de construcții, se impunea efectuarea unei analize privind evaluarea impactului asupra corpurilor de apă de către o comisie constituită la nivelul autorității competente de gospodărire a apelor. Proiectul “Promenada Mall” intră sub incidența dispozițiilor art. 48 din Legea nr. 107/1996, solicitantul proiectului trebuind, odată cu depunerea documentației tehnice în vederea obținerii autorizației de construire, să facă dovada obținerii avizului pentru gospodărirea apelor.
Terenul ce face obiectul viitoarelor construcții și care este în proprietatea investitorului are o suprafață totală de 217482 mp, din care balta (corpul de apă) are 158495.246 mp, iar suprafața compusă din malurile bălții are o suprafața de 58986.754 mp, așadar, având în vedere că peste 70% din suprafața terenului supus viitoarelor lucrări de construcții este acoperită de un corp de apă, în conformitate cu art. 2 din Procedura de emitere, modificare și retragere a avizului de gospodărire a apelor, inclusiv procedura de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă “Titularul de proiect are obligația de a solicita și obține avizul de gospodărire a apelor, la faza de proiectare studiu de fezabilitate, în scopul realizării unei protecții eficiente și integrate a resurselor de apă și al atingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane și a nedeteriorării stării acestora.”
Prin urmare, orice atingere adusă corpului de apă “Balta Craiovița” în vederea realizării proiectului reprezintă o neîndeplinire a obligațiilor ce intră în sarcina solicitantului conform legislației ce protejează apele.
- Și nu în ultimul rând, proiectul “Promenada Mall” pentru care a fost emisă autorizația de construire intră sub incidența Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, proiectul încadrându-se în Anexa 2, pct. 1, litera c) proiecte de gospodărire a apelor pentru agricultură, inclusiv irigații și desecări și pct. 10 litera b) Proiecte de dezvoltare urbană, inclusiv construcția centrelor comerciale și a parcărilor auto publice;
Prin urmare, având în vedere că executarea proiectului presupune rambleerea bălții Craiovița până la o cota de la care se va construi infrastructura pentru platforma centrului comercial, cât și materialul care urmează a fi folosit pentru rambleu, halda de zgură și cenușă (material inert din punct de vedere al mediului) rezultată din arderea cărbunilor în centralele termice, procedura de evaluare a impactului asupra mediului a proiectului se impunea cu prioritate, ca etapă premergătoare emiterii Autorizației de construire, așa cum este reglementată de Legea nr. 292/2018.
Mai mult decât atât, în cadrul Memoriului depus la ANMP Dolj, solicitantul afirmă că pentru preluarea izvoarelor din zonă și dirijarea curgerii lor în pârâul Craiovița se vor insera în corpul drumului contural tuburi riflate cu diametrul de 200mm care vor lucra asemănător unor barbacane din zidurile de sprijin. Astfel, din informațiile prezente în spațiul public, impactul derulării proiectului asupra apelor subterane rămâne a fi necunoscut. Având în vedere dispozițiile Legii nr. 107/1996 care consacră regimul apelor subterane ca fiind bogății de interes public, putem ușor observa că lucrările de construcții din zona Calea Severinului contravin dispozițiilor legislației de mediu, în special a Legii apelor, unul din principiile căreia fiind chiar prevenirea și limitarea aportului de poluanți în apele subterane și prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă subterane. Or, activitatea pe care solicitantul proiectului urmează să o desfășoare este de natură să influențeze calitatea apelor subterane, întrucât principalele surse de poluare ale apei de suprafaţă şi ale apei subterane o constituie apele pluviale, care spălând amplasamentul şi porţiunile pe care sunt amplasate utilajele şi instalaţiile, intră în sol, poluând sursele de apă amplasate în subteranul terenului supus lucrărilor de construcții. De asemenea, posibile surse de poluanți pot fi reprezentate de pierderile de carburanți și uleiuri de la mașini de transport și utilaje folosite în cadrul executării proiectului.
[1] Decizia nr. 824/2008, Decizia nr. 987/2009, Decizia nr. 1010/2009, Decizia nr. 136/2010, Decizia nr.299/2012, Decizia 1416/2008 și Decizia nr. 1118/2011, toate referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozițiilor Art. 71 alin. (1) și (2) din OUG 195/2005.
sursa foto: facebook/promenada mall
