Grație scriitorului Mircea Anastasie Borcan și distinsei sale Doamne, Estera, de patru ani consecutiv, Spiritul lui ADRIAN PĂUNESCU, inconfundabilul, este omagiat, înălțat pe soclul de granit al nemuririi și binecuvântat în Transilvania, la doi pași de respirația fierbinte, unică, a Capitalei Reîntregirii Neamului Românesc: ALBA IULIA. În miez de vară 2020, Oltenia și Ardealul s-au înfrățit prin vers, cântec și dans tradițional, prin aforisme scânteietoare și judecăți de valoare percutante, vizând valorile adevărate din România, din Europa și din Lume, percepute și promovate aidoma unor sfere de lumină, iubire și iertare. Asumându-și atribuțiile instituțiilor culturale ale statului – adeseori amorfe, placide, cuprinse, parcă, de somnul rațiunii, care totdeauna naște monștri -, Estera și Mircea Anastasie Borcan dau viață unui festival emoționant, de clasă indubitabilă, susținându-l din toate punctele de vedere, prin eforturi pe care nu ne sfiim să le numim urieșești, demne de altitudinea magnifică a lui ADRIAN PĂUNESCU. Transformând maidanul comunei Ighiu într-un amfiteatru de clorofilă, aer curat și prospețime reconfortantă, cei doi au pus la punct, în urmă cu patru ani, strategia și tactica, detaliile organizatorice și (de ce nu?) sufletești ale unui Eveniment anual de anvergură și impact instantaneu.
Organizată de Estera și Mircea Anastasie Borcan, managerii Societății Comerciale Viața la țară S.R.L. din Ighiu, județul Alba, Complexului turistic „TERRA PARK”, din aceeași comună situată în proximitatea Capitalei Marii Uniri: Alba Iulia – sub patronajul spiritual al Bibliotecii Județene „LUCIAN BLAGA”, suita de acțiuni a debutat furtunos, printr-o lansare de carte memorabilă, care s-a constituit într-un veritabil Portal de purpură/ Pridvor de trecere spre „Seara oltenească”. Este vorba despre cel de-al doilea volum monumental „Portretica (Senzații viscerale), care încununează panoplia celor peste 20 de cărți publicate, până acum, de Mircea Anastasie Borcan. Moderator inspirat al acestei lansări a fost inspirata și fremătătoarea doamnă Felicia Colda. Într-o prezentare sintetică de circa 17 minute, semnatarul acestor rânduri, Dan Lupescu, și-a asumat rolul de nestor prin tărâmul fascinant al acestei Antologii de stări lirice, eseuri, cugetări și trăiri (după cum este subintitulat volumul cu virtuți de album), dar și pe acela luminător asupra unor tâlcuri ale creației polifonice a incitantului autor – născut în Bârca (Dolj), școlit ca inginer topo-geodez de mine la celebrul Institut din Petroșani, îndrăgostit lulea de Transilvania și de viitoarea sa consoartă, stabilit definit aici, unde a dat viață nu doar copiilor săi falnici, ci și unei opere jurnaliere și beletristice întrutotul remarcabile. Actrița Daniela Floroian Barb a punctat, în șapte-opt rânduri, prin secvențe eclatante din carte, preludiul acestei lansări, desfășurarea prezentării volumului antologic, interludiile asigurate de moderatoare și, desigur, finalul acestui cuceritor prim punct al serii, aplaudat la scenă deschisă de iubitorii de literatură și spirit românesc. De la ora 19 la 20, organizatorii au plasat o secvență de respiro și socializare discretă: Cina Oltenească, sub un motto glumeț și autoironic: „Fură olteni, p-acilea? Fură, ca să mănânce!”. În „repertoriu”: gustări tradiționale, saramură doljeană cu pui (renumitul Pui rac/ Ostropel), pește de Dunăre la tigaie, plăcintă în foi, plăcintă cu brânză, varză, ștevie la cuptor, pâine azimă și la țest, gogoși. Autocarul cu care au venit în inima Transilvaniei cele trei doamne-bucătărese i-a transportat din Oltenia pe cei 18 componenți, respectiv, 12 ai generației de tineri, dar și de veterani dansatori ai Ansamblului de cântece și jocuri populare „Hora Desnățuiului”, al Casei de Cultură „Adrian Păunescu” din Bârca-Dolj. Îmbrăcați fascinant, în costume populare tradiționale, instruiți și antrenați cu aplomb de coregrafa Marga Chiurtu, ex-dansatoare în Ansamblul folcloric profesionist „Maria Tănase” din Craiova, solii jocurilor oltenești – fie ele hore solare, dacice, fie sârbe înfocate, dansuri de expresivitate ori de virtuozitate inegalabilă – au încântat publicul. Reprizele lor de jocuri populare au fost alternate cu micro-recitaluri de cântece oltenești, prezentate de cei mai promițători soliști vocali ai zonei, în frunte cu Luiza Turcu, câștigătoarea Marelui Trofeu la ediția semi-centenară, din 2019, a Festivalului Internațional al Interpreților Cântecului Popular Românesc „Maria Tănase” din Craiova. Recitalul asigurat de Nicu Paleru și taraful său – în timpul căruia o parte din public a dansat ardent – avea să încheie târziu, în noapte, după ora 23, această Seară oltenească. Încălzirea atmosferei de a doua zi – gândită sub genericul Seară ardelenească – a revenit, din belșug, tot inimoaselor dansatoare și viguroșilor lor parteneri (doar doi în trupa „mijlocie” de 18, respectiv patru în cea a seniorilor de 12 componenți) din cadrul Ansamblului de cântece și jocuri populare „Hora Desnățuiului”, al Casei de Cultură „Adrian Păunescu” din Bârca-Dolj. Această „încălzire” a durat vreo două ore, de la 18,30 la 20,30 – când a venit rândul Cinei ardelenești, acompaniată de un motto șugubăț: „Un ardelean și un oltean intră într-un restaurant. La volan era olteanul! …
Incalificabil – în sensul de greu, dacă nu imposibil de calificat: ravisant, cuceritor, răpitor… – s-a dovedit recitalul interpreților maramureșeni de mare notorietate Cornelia și Lupu Rednic, însoțiți de dubașii lor. În secvențele având rol de intermezzo (pentru a oferi Corneliei Rednic prilejul de a-și mai trage sufletul, după reprizele de cântare înflăcărată), misiunea de protagonist i-a revenit soțului ei, Lupu Rednic. Succesul acestora a fost atât de mare încât, într-un târziu, Mircea Anastasie Borcan s-a văzut nevoit să vină în fața Corneliei și a lui Lupu Rednic, să le arate o frunză, căreia i-a lăsat libertatea de a cădea, într-un zbor sincopat, spre gazonul gurii de rai de la „Terra Mythica”. Amfitrionul le-a dat, astfel, sugestia de a-și încheia recitalul interpretând cântecul dintre ale cărui versuri fuseseră alese două, ca titlu al spectacolului lor: „Care frunză pică jos/ Nu mai urcă unde-o fost!”. Ultima seară a Festivalului Înfrățirea Olteniei cu Ardealul – de la Ighiu, județul Alba – s-a încheiat în cadențe NATO (rock-NATO, pop-NATO), aduse de „NightLosers”, insolita trupă de blues american – atenție! – cu inflexiuni transilvane, din Cluj-Napoca. Felicitări celor implicați, care au știut să împletească Spiritul lui Adrian Păunescu și al lui Amza Pellea, cu acelea reprezentanților artei și măiestriei de toate felurile (inclusiv culinare) din Oltenia și Transilvania. În ultima săptămână din octombrie 2020, Mircea Anastasie Borcan va organiza, la Bârca-Dolj, în oglindă, replica acestui minunat Festival, aducând – în comuna natală a sa și a copilăriei lui Adrian Păunescu – 30 de artiști din spațiul transilvan.
DAN LUPESCU
