Curtea Constituțională (CCR) a solicitat miercuri Parlamentului să modifice legea 370/2004 privind alegerea președintelui României, astfel încât să asigure autorităţilor publice implicate în procedura înregistrării candidaturilor la alegerea șefului statului termenele şi instrumentele proprii unui control efectiv al semnăturilor de susținere, ”de natură să satisfacă scopul şi exigenţele impuse de lege”.
Măsura vine în urma soluţionării a 67 de contestaţii care au privit înregistrarea unor candidaturi la alegerile prezidenţiale din 2019, 5 dintre acestea fiind admise, iar 59 respinse, potrivit realitatea.net
Potrivit unui comunicat transmis de CCR, în urma analizei celor 67 de contestații privind candidaturile la prezidențiale, ”Curtea Constituțională a constatat o serie de imperfecțiuni ale legislației în domeniu, cu precădere în ceea ce privește modul de reglementare a cerințelor pentru depunerea candidaturilor și verificărilor ce trebuie realizate de Biroul Electoral Central, în corelație cu termenele foarte scurte prevăzute de legislația electorală pentru realizarea acestor verificări, precum și pentru soluționarea contestațiilor de către Curte”.
Între altele, Curtea a constatat, cu privire la listele de susținători, că procedura de verificare a semnăturilor de susținere, sub aspectul termenelor în care se desfăşoară, ”nu numai că este improprie, dar transformă actul de verificare într-o formalitate care anulează scopul reglementării”.
Totodată, CCR a identificat patru probleme majore în legislaţia actuală privind înregistrarea în competiţia electorală pentru funcţia de preşedinte:
– numărul nedeterminat de candidaţi care pot formula propunerile de candidatură în intervalul relativ scurt prevăzut de calendarul alegerilor
– numărul nedeterminat de persoane care pot formula contestaţii
– numărul minim de 200.000 de alegători care trebuie să se regăsească pe lista de susţinători a fiecărui candidat
– datele cu caracter personal care trebuie supuse verificării, sub sancţiunea răspunderii penale a falsului în declaraţii.
„Toate aspectele privite coroborat nu fac altceva decât să demonstreze că autorităţile publice implicate în procedura de verificare a îndeplinirii condiţiilor de fond şi de formă – Biroul Electoral Central şi Curtea Constituţională – îndeplinesc un rol formal, nefiind în măsură ca, în termenele fixate de lege, să realizeze un control efectiv şi real cu privire la toate aspectele supuse verificării”, atrage atenția Curtea Constituțională.
