După festivitatea de premiere a României pentru câştigarea trofeului World Rugby Nations Cup, cei mai noi 8 "stejari" au primit, din partea federaţiei, o "recompensă" specială. Prezenţa lor în clubul select al Stejarilor a fost oficializată prin înmânarea pileusului dacic sau a cuşmei, cum este mai bine cunoscut unul dintre cele mai vechi simboluri vestimentare româneşti.
Deşi este o tradiţie relativ nouă, instituită în rândul echipei naţionale înainte de plecarea la Cupa Mondială din Anglia de anul trecut, când toţi jucătorii şi staff-ul tehnic au primit tradiţionalele “cuşme”, aceasta se doreşte a fi una de durată.
Cei 8 jucători care au avut onoarea să primească pileusul dacic sunt debutanţii Jack Umaga, Gigi Militaru, Andrei Iurea, Răzvan Ailenei, Ionuţ Balaban, Nicolas Onuțu, Florin Bărdaşu şi Dennis Perju, jucători care şi-au făcut debutul în naţională pe parcursul ediţiei recent încheiate a World Rugby Nations Cup.
Florin Bărdaşu a debutat pentru Stejari în ultimul meci la World Rugby Nations Cup, cel cu Argentina XV. Taloneurul în vârstă de 24 de ani, care joacă în campionat la CSM Ştiinţa Baia Mare, a mărturisit că debutul la echipa naţională îl motivează şi mai mult.
“A fost o onoare pentru mine să debutez pentru România, o bucurie imensă şi neaşteptată. A fost un meci greu cu Argentina XV, un meci de care îmi voi aduce aminte tot timpul, cu un nivel mult mai ridicat de joc decât ce am jucat eu până acum. Mă bucur că antrenorii au avut încredere în mine şi mi-au dat această şansă de a evolua pentru România. Acest debut mă motivează mai mult ca să mă pregătesc mai bine şi să fiu în atenţia antrenorilor. Am avut mari emoţii când am primit cuşma, iar faptul că m-am alăturat Stejarilor e un motiv de mare mândrie”, a declarat acesta pentru site-ul federaţiei.
Jucător de linia a treia, Răzvan Ailenei (24 ani) şi-a făcut debutul pentru România în primul meci la World Rugby Nations Cup, cu Namibia. Legitimat la CSM Ştiinţa Baia Mare, acesta a evoluat şi în celelalte două partide disputate de Stejari în această competiţie, cu Uruguay şi Argentina XV: “Debutul la echipa naţională a fost un vis devenit realitate pentru că de când eram mic îmi doream să joc pentru România. Momentul în care am primit cuşma a fost unul de mândrie, acel sentiment extraordinar că faci parte din lotul României, un simbol care îţi schimbă viaţa ca jucător. Au fost meciuri frumoase la Nations Cup, cu un nivel ridicat, care pe noi, debutanţii, ne ajută mult să creştem ca joc, ca decizii de joc. A fost un turneu pe care nu-l voi uita, mai ales că s-a şi încheiat cu un trofeu. Aceste meciuri jucate îmi dau încredere mai multă în mine şi mă fac să îmi doresc să mă pregătesc mult mai bine. Obiectivul meu este participarea cu echipa României la o ediţie de Cupă Mondială, însă pentru acest lucru trebuie să muncesc mult mai mult”, a afirmat acesta pentru frr.ro
Pilier al campioanei României, Timişoara Saracens, Gigi Militaru a debutat pentru România în meciul cu Namibia, ca apoi să fie în primul XV cu Uruguay şi să joace şi împotriva Argentinei XV. Jucătorul în vârstă de 29 de ani, originar din Lupeni spune că s-a integrat repede în echipa naţională, ajutat de colegii de la Timişoara: ”Pasul pentru mine la echipa naţională a fost cel mai frumos lucru care mi se putea întâmpla. Aşteptam de mult să fiu convocat şi într-un final mult aşteptat am ajuns şi aici. În rândul Stejarilor m-am simţit foarte bine, m-am integrat rapid, colegii de la Timişoara fiindu-mi de mare ajutor. Meciurile au fost exact cum mă aşteptam de intensitate mare la fel ca cele jucate cu Timişoara pentru calificarea în Challenge Cup. „Botezul” cuşmei a fost emoţionant, o tradiţie nouă şi frumoasă de care, cu siguranţă, mulţi jucători vor dori să aibă parte”, a declarat el.
Pileusul dacic, căciula cunoscută şi sub numele de “boneta frigiană”, era un semn al nobleţei şi al statutului social, fiind purtat de tarabostes, numiţi în sursele antice şi pileaţi. Căciula purtată de aceştia a devenit, în zona Imperiului Roman, un simbol al libertăţii, fiind purtată de sclavi în ziua eliberării lor. Acest simbol al libertăţii s-a propagat păstrându-şi semnificaţia iniţială până în zilele noastre. Pileusul dacic a devenit în timp mult mai cunoscut sub numele de „cuşmă” ca apoi să primească denumirea modernă de „căciulă”.
