Profesorii primesc lefuri mai mari dacă îndeplinesc anumite criterii de performanţă. Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a stabilit priorităţile strategice şi planurile de acţiuni sectoriale pe anul 2016, în domeniul educaţiei şi cercetării. Legea salarizării unitare va fi elaborată până la data de 10 februarie 2016. Legea va avea la bază conceptul de performanţă profesională, criteriu în funcţie de care să se stabilească nivelul salariilor.
Criteriile de performanţă se referă la programe de studii suplimentare faţă de calificarea iniţială, diplomă de doctor, participarea la atragerea de finanţări extrabugetare pentru unitatea de învăţământ, participarea în comisiile de organizare şi desfăşurare a examenelor şi concursurilor naţionale, participarea la programe şi proiecte educaţionale, centre de documentare şi informare, laboratoare etc, participarea în comisii de la nivelul unităţii de învăţământ.
De asemenea în domeniul activităţii instructiv-educative trebuie să aibă rezultate deosebite obținute în pregătirea preșcolarilor și a elevilor în atingerea obiectivelor/competențelor specifice impuse de curriculumul școlar, materializate în progresul elevilor la clasă, în rezultate ale elevilor la testări și examene naţionale de sfârșit de ciclu; aplicarea strategiilor de prevenire a eșecului școlar pentru elevii cu dificultăţi de învăţare prin activităţi didactice de remediere şcolară, grădiniţe/școli de vară, activităţi de educaţie incluzivă, sau altele similare; realizarea progresului școlar cu elevii la clasă, la testări, la examene naţionale, prin rezultate obţinute cel puțin în anul anterior în pregătirea preşcolarilor/elevilor în raport cu standardele curriculare de performanţă; participarea la programe de tip "A doua șansă, Școala părinților" etc., cu rezultate în comunicarea cu părinţii, concretizate în reducerea abandonului şcolar, a delincvenţei juvenile, a comportamentelor marginale şi a absenteismului elevilor la clasă; rezultate obținute cu clasa și individual la disciplinele de specialitate din învățământul vocațional; participarea în comisiile de organizare și desfășurare a examenelor și concursurilor naționale (evaluări naționale, bacalaureat, examenul național de definitivare în învățământ, concursul naționale de ocupare a posturilor didactice din învățământul preuniversitar.
Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” a respins în totalitate aceste criterii de performanţă, stabilite de MENCS, în vederea introducerii în legea salarizării unitare.
Preşedintele Sindicatului Spiru Haret Dolj, Constantin Lungulescu a declarat că respectivele criterii de performanţă sunt fără sens şi le vor respinge.
„Criteriile acelea de performanţă sunt aberante, adică mă pune să am doctorat ca să văd dacă îmi măreşte salariul şi la grădiniţă cum fac, progres şcolar, că trebuie să ai nişte lucruri unitare. Ministerul educaţiei propune programe de studii suplimentare faţă de calificarea iniţială, diplomă de doctor. Păi dacă ai spor de doctorat, ai spor de doctorat, participarea în comisii la nivel de unităţi şcolare, la nivel de unităţi şcolare ştiam că nu trebuie să mai ai comisii, maxim câteva, 8, era vorba de debirocratizare. Ce legătură am eu ca profesor cu venituri extrabugetare şi chestiuni de genul acesta. Sunt nişte aberaţii acolo. Copii sunt diferiţi, sunt şcoli care au copii foarte buni şi şcoli care nu îi au, sunt licee tehnologice şi aşa mai departe. Deci cum să accept astfel de criterii? În învăţământ au încercat şi alte ţări dezvoltate şi au renunţat la criterii de performanţă şi noi suntem plătiţi în funcţie de calificarea pe care o avem: grade didactice, etc. Noi nu vrem să avem astfel de criterii pentru că a apărut acel Valentin Ionescu, un analist economic şi consilier ministrului Muncii, care spunea, majorările salariale se fac în baza unor criterii, nu aşa mărim populist la toată lumea. Mărirea în funcţie de performanţă, nu merge peste tot, în toate domeniile. Eu am fost la o întâlnire la care a participat şi ministrul Cîmpeanu şi a spus că şi el este tare curios să vadă cum vor arăta nişte criterii de performanţă în învăţământ”, a precizat Lungulescu.
Noul proiect al Legii salarizării bugetare, care va cuprinde şi criterii de performanţă, va fi finalizat într-o lună. Acesta va fi elaborat de un grup de lucru format din vicepremieri, ministrul Muncii, ministrul Justiţiei şi reprezentanţii confederaţiilor sindicale.
Grila de salarizare pentru bugetari va avea un raport între salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar, de 1 la 18.
Legea prevede 5 clase de salarizare: S – studii superioare, SSD – studii superioare de scurtă durată, PL – studii post-liceale, M – studii medii, M.G – studii medii şi generale.
Salariul de bază se stabileşte pe funcţii, clase potrivit studiilor, grade/trepte şi gradaţii. Fiecare funcţie are 3 grade/ 3 trepte şi debutant + promovare din 3 în 3 ani dacă a primit calificativul "foarte bine" de cel puţin 2 ori din partea comisiei desemnate din care fac parte şi sindicatele sau reprezentanţii salariaţilor.
Fiecare grad/treaptă are 5 gradaţii – se avansează din 5 în 5 ani, dar perioada de cinci ani poate fi redusă până la trei ani, dacă în ultimii doi ani consecutivi candidatul a obţinut calificativul maxim.
Implementarea grilelor de salarizare se va realiza etapizat, prin legi anuale de salarizare.
Potrivit proiectului privind Legea salarizarii publice, începând din 2016 sporurile vor fi scoase din salariul de bază.
Din 2016 pot fi acordate următoarele tipuri de sporuri: 15% pentru persoane cu handicap vizual, 15% spor doctorat, 10% spor pentru activitate de control financiar preventiv, 20% localităţi izolate.
Actuala lege prevede nivele de salarizare care nu mai diferă, pentru aceeaşi funcţie, în ministere sau instituţii diferite, dar care sunt cel puţin la nivelul clasei de salarizare în aceeaşi clasă, lipsesc criteriile de performanţă, dar sunt și situaţii în care salariile de bază ale persoanelor cu vechime în muncă au ajuns să fie mai mici decât ale debutanţilor, iar salariile celor cu studii superioare au ajuns să fie la nivelul salariaţilor cu studii medii.
„Sunt anacronice aceste criterii de performanţă, ceea ce vor ei, nu sunt nişte lucruri normale. La nivel de federaţie am luat decizia să le respingem pentru că sunt neserioase şi acestea criterii pentru învăţământul preuniversitar sunt greu de găsit şi nici celelalte ţări nu au astfel de criterii pentru salarizarea celor din învăţământ”, a mai spus Lungulescu.
Noua grilă de salarizare în învăţământ arată astfel:
– Profesor, învățător, educator (M) fără pregătire de specialitate, sub 1 an vechime, 5 gradaţii – 1.597 – 1.989 lei.
– Învăţător, educator, grad I, peste 40 de ani vechime (M), 5 gradaţii – 2.782 – 3.464 lei.
– Profesor preuniversitar debutant (S), 5 gradaţii – 2.080 – 2.590 lei.
– Profesor preuniversitar, grad 1, peste 40 de ani vechime, 5 gradaţii – 4.953 – 6.167 lei.
– Profesor universitar (S), peste 40 de ani vechime, 5 gradaţii – 7.692 – 9.578 lei.
– Inspector şcolar general (S), gr. I sau II – 7.692 – 8.607 lei.
– Inspector şcolar general adjunct (S) gr. I sau II – 7.272 – 8.137 lei
– Inspector şcolar de specialitate, inspector şcolar (S) gr. I sau II – 6.874 – 7.692 lei.
– Director unitate de învăţământ (S) gr. I sau II – 7.272 – 8.137 lei.
– Director adjunct unitate de învăţământ (S) gr. I sau II – 6.874 – 7.692 lei.
– Director casa corpului didactic (S) gr. I sau II – 7.272 – 8.137 lei
