Complexul Energetic Oltenia a repus în funcţiune un grup energetic din cadrul termocentralei Turceni, deşi acesta nu îndeplineşte condiţiile de funcţionare conform legislaţiei privind emisiile industriale, susţine Greenpeace România.
Echipele Greenpeace şi Bankwatch, aflate în zona termocentralei, au sesizat marţi Garda de Mediu Gorj cu privire la această situaţie. Cele două organizaţii susţin că Garda de Mediu ar trebui să constate funcţionarea ilegală a grupului 7 şi să îi suspende activitatea.
“Termocentrala Turceni aparţinând Complexului Energetic Oltenia (CEO), la care în anii 1978-1987 au fost construite 7 grupuri energetice, funcţionează în baza reglementărilor unei autorizaţii integrate de mediu emise în martie 2014 de Agenţia de Protecţie a Mediului Gorj. Această autorizaţie nu include grupul 7, deoarece acesta din urmă îşi epuizase perioada de funcţionare la începutul anului 2014.
Grupul energetic 7 a avut din 2006 o scutire de la îndeplinirea obligaţiilor legale de reducere a poluării, sub forma unui angajament de a mai funcţiona doar 20 de mii de ore începând cu 2008, până cel târziu la 31 decembrie 2015. Conform acestei derogări, timp de 5-6 ani grupul 7 a poluat până la de 10 ori mai mult decât normele legale general valabile sau faţă de alte grupuri energetice de la Turceni (2). Cele 20.000 de ore au fost epuizate în 2014.
Conform legislaţiei aplicabile, grupul 7 nu mai poate fi pus în funcţiune decât dacă au loc investiţii pentru conformarea cu standardele de mediu aplicabile unei termocentrale noi şi numai după revizuirea autorizaţiei integrate de mediu pentru termocentrala Turceni în ansamblu. Complexul Energetic Oltenia (CEO) a solicitat deja revizuirea autorizaţiei pentru Turceni, în decembrie 2015, pentru a încerca să evite din nou conformarea cu normele de poluare, practic prin redenumirea instalaţiei de ardere. În orice caz, punerea în funcţiune înainte de emiterea unei autorizaţii integrate de mediu revizuite încalcă prevederile legale”, se arată într-un comunicat de presă al Greenpeace.
Reprezentanţii celor două organizaţii au cerut ieri lămuriri de la conducerea companiei.
“Încercăm să aflăm de la conducerea termocentralei de ce au ales să pună în funcţiune acest grup fără a respecta legislaţia din domeniu. Am solicitat astăzi Gărzii Naţionale de Mediu să efectueze o inspecţie a termocentralei. În urmă acestui control, ne aşteptăm ca Garda de Mediu să constate funcţionarea ilegală a grupului 7 şi să dispună suspendarea imediată a activităţii acestuia. Echipa noastră se află acum la Turceni pentru a ne asigura că termocentrala respectă condiţiile legale”, afirmă Ionuţ Cepraga, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România.
La rândul său, Alexandru Mustaţă, coordonator de campanii în cadrul Bankwatch România arată că:
„Asociaţia Bankwatch Romȃnia a cerut în instanţă anularea autorizaţiei integrate de mediu pentru Termocentrala Turceni în decembrie 2014, neregulile acesteia fiind legate în principal de baza legislativă veche, standardele de emisii folosite şi lipsa unei evaluări a impactului asupra mediului. În primă instanţă acţiunea a fost respinsă, dar recursul este în judecare. În ceea ce priveşte redenumirea Unităţii 7, un artificiu prin care aceasta să beneficieze în continuare de derogări, Bankwatch Romȃnia a transmis în decembrie 2015 o sesizare către Comisia Europeană, fiind încălcate, din perspectiva noastră, patru directive şi am cerut cercetarea acestui potenţial caz de infringement.”
Greenpeace mai arată că Legea 278/2013 privind emisiile industriale, Secţiunea a 2-a, Art. 4, Al. 1 prevede că: “este interzisă operarea fără autorizaţie integrată de mediu/autorizaţie de mediu a oricărei instalaţii sau instalaţii de ardere, instalaţii de incinerare a deşeurilor sau instalaţii de coincinerare.”
Totodată, Directiva 2010/75/UE privind Emisiile Industriale, transpusă prin Legea 278/2013, a oferit două opţiuni grupurilor energetice beneficiare ale derogării ce permitea funcţionarea în limita a 20.000 de ore: a) să fie scoase din funcţiune înainte de 1 ianuarie 2016 sau b) să fie retehnologizate astfel încât să corespundă valorilor limită de emisii aplicabile grupurilor energetice nou construite (NOx – 150 mg/m3, SO2 – 150 mg/ m3 şi pulberi în suspensie – 10 mg/ m3). Ca ordin de mărime, pentru comparaţie, valorile minime lunare înregistrate la grupul 7 pentru anul 2013 au fost de 486 mg/ m3 -NOx, 4898 mg/ m3 – SO2 şi 168 mg/ m3 – pulberi în suspensie.
Speriaţi de privatizare
Pe de altă parte, Anunţul Ministerului Energiei cu privire la privatizarea Complexului Energetic Oltenia agită spiritele în Târgu Jiu.
Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, spune că unitatea energetică a demonstrat că este pilonul central în cadrul sistemului energetic naţional, iar privatizarea sa nu este cea mai bună măsură pentru economia naţională.
"Complexul Energetic Oltenia a demonstrat că este pilonul central în cadrul sistemului energetic naţional şi a produs cea mai mare cantitate de energie în anul 2014 şi îl pregătim să iasă pe pierdere, îi pregătim insolvenţa, privatizarea, să rămână fără sediu aşa cum a rămas Hidroelectrica. Nu este cea mai bună măsură pentru economia naţională a României unde România trebuie şi poate fi independentă din punct de vedere energetic, are resursele locale, poate să fie furnizor de energie pentru tot ce înseamnă economie naţională şi export. Pentru noi toţi este o mare responsabilitate, trebuie să influenţăm în primul rând clasa politică. Am discutat azi cu domnul Ponta care se va întâlni cu Liviu Dragnea şi îi va transmite că nu se poate privatiza CEO", afirmă Călinoiu.
Preşdintele CJ Gorj mai susţine că unitatea nu poate fi pe pierdere în condiţiile în care produce o cantitate foarte mare de energie, şi că evaluarea companiei de către Fondul Proprietatea la valoarea de 70 de milioane de euro este o batjocură: "Dacă îl duce şi îl defineşte acum ca fiind pe pierdere în condiţiile în care face cea mai mare producţie de energie, să previzionezi datorii istorice, să previzionezi datorii viitoare este clar că se pregăteşte ca unitatea să iasă pe pierdere şi să fie vândută foarte ieftin. Evaluarea de către Fondul Proprietatea la valoarea de 70 milioane de euro este o batjocură."
De asemenea, Sindicatul Mine Energie Oltenia a anunţat că îşi doreşte ca toţi factorii de decizie din judeţ şi societatea civilă să facă front comun pentru păstrarea locurilor de muncă şi pentru păstrarea în continuare a companiei în proprietatea statului.
Liderul SMEO, Gabriel Căldăruşe, a anunţat că i-a înaintat o adresă şi ministrului Energiei, Vlad Grigorescu. Căldăruşe îi cere detalii despre anunţul privatizării CE Oltenia. Astăzi, la Târgu Jiu este aşteptat un reprezentant al Ministerului Energiei.
Pe lista de priorităţi a Ministerului Energiei se află finalizarea pregătirilor pentru privatizarea Complexului Energetic Oltenia până în luna octombrie a acestui an,
Până în luna martie, Ministerul Energiei va face o analiză diagnostic a sistemului energetic pe partea de producţie, transport, distribuţie şi furnizare. Până în iulie-august, vor fi analizate stadiile şi perspectivele de realizare a unor proiecte mai vechi între care şi construcţia unui grup nou la Rovinari. Profesionalizarea şi depolitizarea managementului companiilor de stat din energie este o prioritate pentru minister, o evaluare a performanţelor societăţilor urmând să fie realizată până în luna august. Totodată, vor fi stabilite standardele de integritate, potrivit planului strategic.
