Starea de fapt din România zilelor noastre ne face să ne aplecăm, responsabil, atenţia asupra a ceea ce se întâmplă, dar mai ales asupra a ceea ce a ajuns să fie societatea românească în aceste zile ”mizere” de campanie.
După 25 de ani am reajuns ca primordiale să fie lozincile: ”Sus ăla”, ”Jos alălalt”, ”Moarte comuniştilor”, ”Moarte imperialiştilor”, etc. De ce? Simplu. Suntem la un moment de răscruce pentru ceea ce înseamnă România şi tocmai de aceea, cu îngăduinţa Măriei-sale – Poporul, ne dăm şi noi cu părerea.
POLITICĂ.
Etimologic cuvântul politică are la bază termenul grecesc polis (cetate). Constituţia polisului se bazează pe nevoia intrinsecă a două persoane de a fi împreună. Există după Aristotel două genuri de persoane între care se stabileşte acest tip de legătură, entităţi care nu pot exista una fără cealaltă: în primă instanţă avem femeia şi bărbatul, piatra de temelie a familiei, a casei, a oikos-ului (termen care stă la baza economiei şi al societăţii, familia fiind considerată forma de existenţă socială primară şi primordială), iar în al doilea rând, relaţia de interdependenţă dintre stăpân şi sclav (considerată relaţia care fundamentează o societate funcţională unde responsabilităţile sunt divizate între fizică- sclavul şi spirituală- stăpânul). Politica, în viziune aristotelică, avea rolul de a reglementa viaţa polisului. Omul este văzut ca un Zoon Politikon (un animal social, un om al cetăţii) al cărui statut este prezentat printr-o analogie, care spune că după cum o mână nu poate supravieţui dacă nu este ataşată unui corp, nici un individ nu poate supravieţui fără să fie ataşat unui polis.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
Rolul Preşedintelui
Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 – Constituţia României)
CE AVEM NOI ACUM?
După desconspirarea etimologiei cuvântului ”politică” şi a rolului Preşedintelui României, în oglindă cu ceea ce avem în ”nenorocita” asta de campanie electorală observăm că discursul şi atitudinea celor implicaţi în această ”troacă cu lături” nu au nici cea mai mică legătură cu Zoon Politikon şi Constituţia României.
Indivizii implicaţi în vărsarea lăturilor (”eminenţii politicieni” ai României de astăzi), indiferent că-s de stânga, centru, dreapta sau indiferent de struţo-cămila politică pe care o reprezintă, nu fac decât să denigreze, murdărească şi să ”îngroape” România şi pe toţi cei care simt şi trăiesc româneşte.
Apropo, cât de cretin să fii să te declari mândru că eşti român după care o ţaţă de cartier (nu cred că şi-ar fi luat ”licenţa” la ”Crucea de piatră”) vine şi te flegmează în plină stradă şi te expulzează în ”Siberia” minţii sale dacă eşti un nenorocit impotent, care nu poţi avea copii. Eşti un degenerat, care nu meriţi să ai cetăţenia ”arienilor” mioritici. Fătuca de cartier este susţinută de doamna fomistă învăţătoare-colonel, care este şi mai radicală: cine nu stă 3 luni pe an în ţară să-şi piardă naţionalitatea.
Paparudele astea (nu doar cele două tute de stânga) nu fac decât să creeze o stare conflictuală între generaţii, între regiuni, între românii şcoliţi şi cei cărora le-a ”plăcut” mai mult munca.
”Degeneraţii” clasei noastre politice aduc ţara într-o stare conflictuală asemănătoare perioadei ianuarie-martie 1990.
Primari care ameninţă cu moartea, cu manifestări de stradă, cu ”război civil”, cu demiterea preoteselor şi expulzarea popilor, etc. se consideră exponenţii de top ai unei doctrine, unei ideologii (or şti oare ce-i aia doctrină şi ideologie?) unice şi ”eliberatoare” pentru noi românii.
Ce nu înteleg, sau nu înţelegem noi aştia de stăm în graniţele plaiurilor mioritice, este cum naiba toţi cei din diasporă atacă această ideologie ”salvatoare”, ei cei care susţin de peste 15 ani P.I.B.-ul României şi au făcut ca această ţară şi naţie să nu intre în faliment.
Derapajele indivizilor implicaţi în această campanie nu fac decât să ne ruşinăm că suntem reprezentaţi de astfel de elemente care calcă în picioare tot ce e sfânt şi pur românesc. Nu sunt mândru de ei şi nici de faptul că sunt obligat să văd cum semeni de ai mei sunt umiliţi, pentru că au ales calea pribegiei, o cale impusă de ”mârlanii”, care de 25 de ani se înfruptă din munca, roadele şi succesele tuturor românilor din străinătate.
Sunt mândru – după data de 2 noiembrie 2014 – că tinerii şi românii din diaspora ne-au readus aminte că avem DREPTURI, că suntem LIBERI, că avem PUTEREA CUVÂNTULUI – CĂ AVEM OPŢIUNI.
EXISTĂ INTEGRITATE?
În toată această ”mizerie” electorală nu am văzut nici un ”activist de partid” pro sau contra unui candidat să-şi pună o simplă întrebare: Cât de normal, corect, fair-play, legal şi uman este ca un prim-ministru să stea în funcţie cât timp este candidat la funcţia supremă în stat?
PENTRU NORMALITATE, CIVISM, CIVILIZAŢIE, RESPONSABILITATE, RESPECT, INTEGRITATE ŞI BUN-SIMŢ ORICE CANDIDAT LA O FUNCŢIE PUBLICĂ (primar, preşedinte C.J., preşedinte) SĂ FIE SUSPENDAT DIN FUNCŢIA DE DEMNITATE PUBLICĂ PE CARE O DEŢINE (viceprimar, primar, director de regie sau instituţie deconcentrată, ministru, prim-ministru).
CE NE DORIM?
Nu suntem pro V.V.P. sau K.I. pentru că reprezintă două struţo-cămile politice, care au în componenţă persoane care de 25 de ani fură, mint, jegmănesc şi schilodesc România şi societatea românească.
Suntem pro-românism şi Pro-România oriunde, oricum, oriunde şi oricât va fi necesar, pentru a ne relua ţara în mâinile noastre ale celor peste 25 de milioane de români de pe toate meridianele lumii.
Speranţa noastră, a românilor, că doar ea moare ultima (odată cu ultimul român LIBER), ar fi ca noi toţi cei care simţim şi trăim româneşte să punem umărul la construcţia unei societăţi responsabile, apărată şi condusă de LEGE, recunoscătoare şi apărătoare a VALORILOR NAŢIONALE, orânduită în primul şi în primul rând de EDUCAŢIE, căreia să-i adăugăm cele 7 componente de bază necesare societăţii noastre: Respect, Onestitate, Muncă, Atitudine, Normalitate, Iubire şi Adevăr.
