Tăriceanu, preşedinte, l-ar propune premier pe Ponta
Călin Popescu Tăriceanu, fost premier al României, candidează la preşedinţia ţării ca independent. Asta pentru că PLR, formaţiune politică pe care şi-a dorit-o din momentul ruperii USL, nu s-a înfiinţat legal în timp util.
În unele sondaje de opinie, Tăriceanu se află pe locul al treilea în preferinţele alegătorilor, cu 7-8 procente. În alte sondaje însă, este devansat de Elena Udrea, ori Monica Macovei.
Cert este că principalii doi combatanţi ai acestor alegeri – Victor Ponta şi Klaus Iohannis – ar avea nevoie de susţinerea lui Tăriceanu şi a simpatizanţilor săi în cel de-al doilea tur de scrutin.
Candidatul PSD, Victor Ponta îl ţine aproape. De altfel, de mai multe ori a dat de înţeles că Tăriceanu ar putea fi viitorul premier al României, ori va avea o funcţie importantă în viitorul Guvern, în cazul în care Victor Ponta ar deveni preşedintele României.
Călin Popescu Tăriceanu este un bun pion pe tabla de şah pentru Victor Ponta şi PSD. Asta pentru că rupe suficiente voturi de la PNL (ACL), ceea ce îl dezavantajează pe Klaus Iohannis.
Ieri, Călin Popescu Tăriceanu a fost invitat la Interviurile Europa FM. Anca Grădinaru a discutat cu Tăriceanu despre anunţul premierului potrivit căruia fondatorul Partidului Liberal Reformator ar putea fi următorul prim-ministru.
Tăriceanu i-a transmis însă lui Victor Ponta, că din funcţia de preşedinte îl va susţine să rămână şef al Guvernului:
“Îi întorc mingea şi am să îi spun că în situaţia în care ca preşedinte al României va fi cazul să numesc prim-ministrul, îl voi numi pe domnia sa.”
Biografie
Documentare AGERPRES
Preşedintele Senatului României şi liderul Partidului Liberal Reformator, Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, s-a născut la Bucureşti, la 14 ianuarie 1952.
Este licenţiat al Facultăţii de Hidrotehnică a Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti (1976). Deţine titlul de Master of Science în Informatică şi Matematică pentru Cercetare (Universitatea Bucureşti — 1981).
A fost asistent universitar la Facultatea de Hidrotehnică din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti (1980-1991).
A fost inginer la Consiliul Naţional al Apelor (1976-1977) şi la Trustul de Construcţii Industriale Bucureşti (1977-1979).
În 1990 a fondat primul post de radio privat din România, “Radio-Contact”, al cărui director general a fost în perioada 1992-1996. Este membru fondator al Clubului Român de Presă.
Membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România — APIA (1994-1997, 2001-2003), din 2003 este preşedinte de onoare al APIA.
El este acţionar majoritar al SC Automotive Trading Services SRL, unul dintre distribuitorii Ford în România.
După 22 decembrie 1989, s-a antrenat în activitatea de reconstituire a mişcării liberale a Partidului Naţional Liberal (PNL), având o contribuţie importantă în reapariţia publicaţiilor “Liberalul” şi “Viitorul”. A fost membru al secretariatului PNL în perioada preelectorală din mai 1990. Membru al grupului care a fondat, în iulie 1990, Partidul Naţional Liberal-Aripa Tânără, până în iunie 1992, când a demisionat din acel partid şi a devenit membru al Noului Partid Liberal (NPL). În urma congresului de unificare dintre PNL şi NPL, din februarie 1993, a fost ales vicepreşedinte al PNL, funcţie pe care a îndeplinit-o până la 2 octombrie 2004, când a fost numit preşedinte interimar al partidului.
La 2 octombrie 2004 a devenit copreşedinte al Alianţei D.A. PNL-PD.
A fost ales preşedinte al Partidului Naţional Liberal la 4 februarie 2005, în cadrul congresului extraordinar, obţinând 1.110 voturi favorabile şi 161 împotrivă. La 13 ianuarie 2007 a fost reales în această funcţie pentru un nou mandat de doi ani. Din totalul de voturi exprimate, 1.194 au fost pentru, iar 100 au fost anulate, neînregistrându-se niciun vot împotrivă.
La 20 martie 2009 a pierdut funcţia de preşedinte al PNL cu 546 de voturi faţă de cele 873 de voturi ale contracandidatului său Crin Antonescu.
În perioada 2003-2007 a fost vicepreşedinte al Partidului European Liberal Democrat (ELDR).
A demisionat, la 26 februarie 2014, din Partidul Naţional Liberal şi a anunţat înfiinţarea unui nou partid — Partidul Liberal Reformator, lansat în data de 3 iulie 2014.
La 2 august 2014, la primul Congres al PLR, desfăşurat la Palatul Parlamentului (1-2 august), Călin Popescu-Tăriceanu a fost ales preşedinte al partidului, fiind votat în unanimitate de către delegaţii prezenţi (au votat 1.180 de delegaţi, dintre care 1.167 au votat pentru, restul voturilor fiind anulate).
La 22 septembrie 2014, liderul Partidului Liberal Reformator şi-a depus, la Biroul Electoral Central, dosarul de înregistrare a candidaturii la funcţia de preşedinte al României.
A fost ales deputat PNL de Arad, în scrutinul din 20 mai 1990, reales pe listele PNL Bucureşti la 3 noiembrie 1996 şi la 26 noiembrie 2000. A fost membru al Comisiei economice şi al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret, sport (1990-1992), membru al Comisiei pentru Politică Economică, Reformă şi Privatizare (1996-2000), vicepreşedinte al Comisiei Camerei Deputaţilor pentru buget, finanţe şi bănci (2000-2004). Ales deputat PNL de Bucureşti, la 28 noiembrie 2004, legislatură (2004-2008) în care a făcut parte din Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.
La 30 noiembrie 2008 a fost ales din nou deputat în colegiul uninominal nr. 4 din Ilfov. În legislatura 2008-2012, a fost liderul grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, membru al Comisiei pentru politică externă, dar şi vicepreşedinte al Comisiei Comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României.
În urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012 a obţinut un mandat de senator din prima etapă, în Colegiul uninominal nr. 2 din sector 1 Bucureşti, pe listele USL.
A făcut parte din Comisia pentru politică externă (20 decembrie 2012-18 martie 2014). Este preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu Franţa.
La 10 martie 2014, senatorul independent Călin Popescu-Tăriceanu a fost ales preşedinte al Senatului, cu 95 de voturi pentru şi 60 împotrivă.
În cabinetul condus de Victor Ciorbea a îndeplinit funcţia de ministru de stat, ministru al Industriei şi Comerţului (12 decembrie 1996-5 decembrie 1997).
La 22 decembrie 2004 a fost desemnat prim-ministru de preşedintele Traian Băsescu, în baza prevederilor constituţionale, fiind însărcinat cu formarea noului guvern. A depus jurământul, împreună cu cabinetul său, la 29 decembrie 2004. A îndeplinit funcţia de premier al României până la 22 decembrie 2008, când a fost înlocuit de Emil Boc.
A elaborat 37 de lucrări ştiinţifice şi articole în domeniul alimentării cu apă şi tratamentului apei.
Este tatăl a doi copii: Călin şi Mihai.
––––
PSD promite: TVA de 9 % la legume, fructe şi la produsele din carne
Preşedintele PSD Dolj, deputatul Claudiu Manda, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că Executivul de la Bucureşti urmăreşte reducerea TVA la 9% la fructe, legume şi carne, anul viitor.
Guvernul Ponta cu jumătatea de după 16 noiembrie îşi propune să reducă TVA-ul la fructe şi legume şi la produsele din carne. Aşa cum toată lumea ştie, avem TVA redus de la 24% la 9% la pâine în acest moment, este convenit cu FMI. Această măsură este un succes. Am avut, pe de o parte, o colectare mai bună la bugetul de stat, pe de altă parte, s-a redus evaziunea fiscală şi preţul pâinii a scăzut. Cred că aşa cum am obişnuit electoratul, populaţia, oamenii, ca atunci când ne propunem un lucru, când Victor Ponta propune un lucru se va ţine de cuvânt. Există cadrul fiscal ca în noul Cod Fiscal din 2015 să putem să avem TVA redus de la 24% la 9 % la legume, la fructe şi la produsele din carne.
Claudiu Manda, preşedinte PSD Dolj
De asemenea, liderul social-democraţilor doljeni a anunţat că de la 1 ianuarie 2015 va fi eliminată acciza la palincă.
Apel la Iohannis şi la staff-ul său
Miniciunile pe care le spun domnul Klaus Iohannis şi staff-ul domniei sale pot afecta România şi locurile de muncă. Domnia sa spune că Victor Ponta va mări taxe şi impozite. Există riscul ca investitorii străini să se retragă din România auzind astfel de lucruri. Eu cred că ceea ce face Klaus Iohannis face rău României, face rău celor care încearcă să aducă investitori în România şi să creeze locuri de muncă. E clar că nu se măresc taxele. S-a redus CAS, s-a redus impozitul pe profitul reinvestit, aşa că nu putem să vorbim de un trend al PSD sau al lui Victor Ponta de a mări taxele, ci dimpotrivă. Cei care au mărit taxele, cei care au mărit TVA de la 19 la 24%, cei care au tăiat pensii, au tăiat salarii sunt cei care sunt astăzi în barca şi gaşca lui Klaus Iohannis, cei care îl sfătuiesc pe Klaus Iohannis. Până în 2016, cine va guverna după 16 noiembrie va trebui să păstreze programul de guvernare al USL-ului.
Claudiu Manda
«Ar trebui să ne bucurăm că există bani pe care să putem să îi împărţim»
La şedinţa de Consiliu Judeţean, de săptămâna trecută, consilierii judeţeni ai ACL şi mai mulţi primari ai formaţiunii politice au organizat un protest şi au acuzat că banii alocaţi la rectificarea bugetară s-au împărţit în sediul PSD, strict pe criterii politice. De asemenea, aceştia acuzau că mai multe localităţi conduse de primari ACL nu au primit niciun leu.
Preşedintele PSD Dolj, Claudiu Manda, a afirmat că banii au fost alocaţi conform legii, iar toate primăriile au primit diverse sume.
Eu nu cred că a fost un scandal în Consiliul Judeţean, a fost mai degrabă o mascaradă. Tot ce s-a făcut la Consiliul Judeţean şi toţi banii care au venit au fost respectând legea. Nicio localitate din judeţul Dolj, niciuna, condusă de primari PSD, PDL, ACL, sau de la alte partide, nu a fost în situaţia să nu primească niciun ban. Toate au primit bani. Mai mult sau mai puţin. În momentul de faţă, guvernul Ponta, prin excedentul bugetar a reuşit să distribuie bani către consilii judeţene fie pe drumuri, fie pe cote, fie pentru echilibrare, bani care de la Consiliul Judeţean sau de la Finanţe au ajuns în toate aceste localităţi. Ar trebui să ne bucurăm că există bani, ar trebui să ne bucurăm că judeţul Dolj a primit, cred, cea mai mare sumă. Ar trebui să ne bucurăm că avem o guvernare responsabilă şi că există bani pe care să putem să îi împărţim. Cei de la ACL, prin tabelul pe care l-au făcut, au scornit nişte minciuni, au dat jumătăţi de adevăr. Sunt primării conduse de primari ACL care au primit şi 2,5 miliarde şi 3 miliarde, cum sunt şi primării cu primari PSD care au primit 0 lei. Dar, le convine să facă circ, îi ştim. Domnul Marian Jean şi cu domnul Voicu dacă vor să dezvoltăm vreodată subiectul acesta, să participăm împreună la emisiune.
A afirmat Claudiu Manda
