Aria protejată Lacul Bistreț a luat foc. În urmă cu două zile, în timp ce primeam imagini cu zone de stufăriș ars și foc încă activ, ironia face că Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, înșira demagogic pe Facebook vorbe despre luciul de apă și măsuri pentru dezvoltarea pescuitului și acvaculturii, căci „sectorul trebuie ajutat”.
Oare Botănoiu și domnii care își desfășoară activitatea în frumosul sediu al Centrului Județean pentru Protecția Naturii, Turism și Dezvoltare Rurală Durabilă Dolj (CJPNTDRD), având în administrare aria protejată Bistreț, știu despre păsările aflate în pericol din pricina acestui incendiu? Sau din palatele de cleștar nu se simte mirosul de fum? Dar rangerii care ar trebui să monitorizeze speciile din ariile protejate ce fac?
Scriam în urmă cu câteva luni un material despre potențialul magnific al Bălții Bistreț, numind-o diamantul neșlefuit al Doljului. Am transmis, între timp, adrese către instituțiile statului pentru a afla ce proiecte și planuri de dezvoltare și valorificare a zonei există. Am vorbit cu primarii din Cârna și Bistreț, care se plângeau că sunt legați de mâini, ba chiar au probleme cu inundațiile, căci aria aparține de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) și luciul de apă este dat în administrare către ABA Jiu. De la Primăria Cârna, am aflat că „accesul este neîngrădit, balta nu este supravegheată și o braconează toți”. Asta deși într-un răspuns la o adresă oficială, Consiliul Județean Dolj ne spune că, în calitate de administrator al ariei protejate asumat de către această instituție, CJPNTDRD desfășoară activități precum „monitorizarea periodică a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar și a speciilor invazive, avizarea și controlul activităților antropice, controlul respectării interdicției cu privire la incendierea vegetației” etc.
Edilii încearcă să obțină fonduri pentru amenajarea unor camping-uri, pontoane sau foișoare atât la Bistreț, cât și la Cârna, dar în loc să primească suport, sunt mai mult încurcați de birocrație. „Nu există fonduri pe turism să ne dezvoltăm, iar când depunem proiecte europene pierdem la punctaj din cauza faptului că nu suntem clasați într-o zonă turistică, nu înțeleg de ce”, ne-a mărturisit primarul comunei Bistreț.
Iar ANPA nu a accesat niciun fond de finanțare până acum, așa cum reiese din răspunsul la adresa transmisă de Acțiunea pentru Renașterea Craiovei: „Facem precizarea că pentru această zonă nu au fost implementate proiecte cu finanțare din fonduri europene nerambursabile”. În schimb, există intenția proprietarul infrastructurii amenajării piscicole Bistreț „să acceseze fonduri europene pentru reconstrucția acestei capacități de piscicultură”. Tot de intenții ne vorbește și CJ Dolj, care ne transmite că CJPNTDRD „intenționează să solicite finanțare pentru un proiect în cadrul axei 4 POIM 2014-2020” care ar include, printre altele, montarea de panouri de avertizare și informative, monitorizarea continuă a speciilor cu regim de protecție, stabilirea de trasee tematice și altele. Dacă aici vorbim, totuși, de intenții, deși calea de urmat încă este lungă, de-a dreptul halucinant este felul în care încheie ANPA răspunsul său, precizând că nu a luat în considerare în mod concret până acum accesarea de fonduri pentru proiecte de dezvoltare a zonei și nici nu este foarte hotărâtă să profite de această oportunitate pe viitor nu doar la Bistreț, ci în general: „În ceea ce privește potențiale proiecte care să fie implementate de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură privind dezvoltarea zonei Bălții Bistreț și a altor zone, se poate lua în considerare posibilitatea dezvoltării unor astfel de proiecte în funcție de oportunitatea și necesitatea implementării acestora, de disponibilitatea finanțării lor din fonduri europene nerambursabile și de existența alocărilor financiare de la bugetul de stat pentru cheltuielile privind co-finanțarea necesară”, ne transmite președintele Nicolae Dimulescu. Nici măcar nu se va lua în considerare, ci „se poate lua în considerare posibilitatea”.
Ne aflăm de prea mult timp într-o așteptare perpetuă. În timp ce ni se transmit mesaje îmbrobodite în limbajul de lemn atât de specific guvernanților, dar goale de conținut, locurile valoroase și pline de potențial din această țară zac la fundul unor sertare prăfuite pe care autoritățile nici nu se deranjează să le deschidă.
av. Lucian Săuleanu
