Candidaţii rămaşi în cursa definitivă pentru scaunul de primar al Craiovei sunt, până la urmă, în număr de nouă. Atât aceştia, cât şi cei 275 candidaţi la consiliul local şi cei 444 de candidaţi validaţi pentru funcţia de consilier judeţean, intră în campanie electorală începând de astăzi, 6 mai, şi vor putea să-şi promoveze candidatura până la data de 4 iunie, ora 7:00. Bătălia finală va avea loc pe 5 iunie, într-un singur tur, aşa cum a decis acum câteva zile Curtea Constituţională a României.
Nouă candidaţi se vor bate, oficial, pentru funcţia de primar al Craiovei. Iniţial, aceştia fuseseră în număr de zece, însă Gelu Vişan, care se înscrisese în cursă din partea PMP, a depus la Biroul Electoral Central semnături de susţinere nu doar din partea persoanelor din Craiova, ci şi din partea unor cetăţeni din alte localităţi ale judeţului. La eliminarea acestora din urmă, semnăturile pentru Craiova nu au fost suficiente pentru înscrierea în cursă. Să vedem, însă, cine a rămas.
Olguţa Vasilescu nu-şi face campanie electorală
Lia Olguţa Vasilescu, primar în funcţie al Craiovei din anul 2012, candidează din partea alianţei PSD – UNPR, deşi a fost cât pe-aci să candideze ca independent. Cercetată în libertate pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi luare de mită într-un dosar al procurorilor anticorupţie, reţinută pentru 24 de ore, plasată în arest la domiciliu şi mai apoi eliberată printr-o decizie definitivă a Curţii de Apel Bucureşti, Lia Olguţa Vasilescu a spus că ar fi putut candida şi ca independent dacă nu ar mai fi avut susţinerea partidului. Acest lucru, însă, nu s-a întâmplat. Primarul în funcţie, de altfel profesor de meserie, a declarat, în cea mai recentă şedinţă a consiliului local, că nu caută să-şi facă o campanie electorală şi că faptele sale vorbesc de la sine. Totuşi, aceasta doreşte să-şi ducă la bun sfârşit proiectele pe care le-a demarat sau moştenit din fosta administraţie. Dintre acestea, putem enumera noua arenă din Bănie, masterplanul de apă şi canalizare, conducta Izvarna II pentru alimentarea cu apă a Craiovei sau cartierul de locuinţe.
Florentin Gust, singurul interesat concret de autostradă
Florentin Gust, deputat de Dolj, este şi el unul dintre candidaţii pentru fotoliul de primar, din partea PSRO. Acesta a început să devină mai vizibil în ultimele luni, de când a lansat mitingul inedit „Oltenia vrea autostradă!”, prin care a invitat craiovenii, şi nu numai, să realizeze un lanţ uman simbolic, care să întruchipeze, într-un fel, autostrada Craiova-Piteşti, un proiect necesar pe care toţi l-au promis, dar nimeni nu a reuşit să îl pună în practică. Gust a ales să-şi lanseze şi candidatura într-un mod inedit, şi anume în cartierele Craiovei, în mijlocul oamenilor. Anul trecut, deputatul, de profesie economist, a cerut, printr-un amendament, ca în acest an să se aloce 100 milioane de euro pentru începerea construirii autostrăzii, susţinând că aceasta poate fi realizată în trei ani, dacă primeşte finanţare. Cu toate acestea, în bugetul de stat, pe 2016, a fost prevăzută numai suma de 1,5 milioane de euro pentru efectuarea unui nou studiu de fezabilitate.
Horaţiu Buzatu, creatorul și candidatul propriului partid
Un alt candidat care vrea să devină primar este Horaţiu Buzatu. Acesta a absolvit Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti şi a fost deputat PNL în perioada 2004-2008, dar şi preşedinte al PNL Craiova. În 2015, însă, acesta a dat naştere Partidului Mişcarea Liberală, primul partid înfiinţat în Bănie, din partea căruia şi candidează. La lansarea candidaturii sale, acesta a afirmat că este nevoie de un Plan Urbanistic General, pe care îşi propune să îl realizeze dacă va ajunge în funcţia de primar, dorind, în acelaşi timp, să aducă schimbări şi în educaţie, sănătate, economie şi artă.
Arthur Andriţoi, cel mai tânăr candidat
Lista candidaţilor continuă cu Arhtur Andriţoi. Acesta are doar 30 de ani şi este jurnalist, absolvent de Drept şi de Litere, iar la ora actuală este funcţionar public în Primăria Craiova. El candidează din partea PND şi a declarat că o face îndeosebi pentru tineri, nedorind, însă, să îi lase deoparte nici pe vârstnici. Deşi li se adresează în primul rând persoanelor din Craiova care nu au făcut şi nu fac politică, acesta recunoaşte că este aproape imposibil să reuşeşti în această cursă ca independent. Tânărul candidat îi are alături pe preşedintele PND, Daniel Fenechiu, şi pe vicepreşedintele PND, Doru Safta.
Domn' profesor Năstase vrea la primărie
Mircea Năstase, un om cu o experienţă îndeosebi în administraţia învăţământului, este candidatul la Primăria Craiova din partea formaţiunii ALDE. Acesta este profesor de fizică, fost inspector şcolar general şi fost director al Colegiului Naţional „Elena Cuza”, funcţie pe care a deţinut-o timp de nouă ani. Acesta a afirmat, în mai multe rânduri, că îşi doreşte pentru Craiova servicii publice civilizate, un oraş mai puţin poluat, dar şi mai mulţi investitori, pentru ca tinerii să nu mai plece în alte localităţi sau ţări şi să-şi găsească, la ei acasă, un loc de muncă. Totodată, acesta a afirmat că pot fi găsite alternative pentru energia electrică, dar şi pentru cea termică deopotrivă, astfel încât locuitorii oraşului să nu mai aibă facturile atât de încărcate.
Cherciu candidează „Pentru Craiova”
Candidatul Alianţei „Pentru Craiova”, susţinut de M10 şi PNŢCD, inginerul Dan Adrian Cherciu, a fost consilier local timp de două mandate, din partea PDL şi, respectiv, noului PNL, şi este om de afaceri. La începutul anilor '90, acesta a pus pe picioare o societate specializată în domeniul informaticii, utilajelor și consumabilelor pentru industria confecțiilor și automotive. Cherciu a demisionat din PNL în noiembrie anul trecut, după ce a contestat sondajul intern realizat de partid pentru a desemna candidatul la funcţia de primar al Craiovei. Acesta îşi doreşte ca Bănia să devină un oraş prosper, în care se trăieşte în linişte şi în siguranţă, dar şi un oraş „verde”, curat, bine proiectat urbanistic şi arhitectural.
Pavel Badea: la primărie, ca-n fotbal
Dacă tot vorbeam despre PNL, candidatul partidului pentru funcţia de primar este economistul şi, totodată, fostul fotbalist Pavel Badea. Consilier local la rândul său, acesta a ieşit primul în sondajele PNL şi, desemnat, astfel, candidat. Acesta îşi doreşte dezvoltarea orașului printr-un parteneriat puternic, loial și transparent între administrația locală, craioveni și mediul de afaceri. Conform programului său electoral, ceea ce îl face diferit este determinarea: „Așa am făcut în sportul de performanță, așa am făcut în afaceri, așa voi face și în administrația locală”. Reamintim că acesta a fost înregistrat, la începutul anului, atunci când le cerea membrilor de partid suma de 500 de lei celor care doreau să intre pe lista de candidaţi pentru consiliul local. Totodată, atunci când deputatul Florentin Gust a făcut apel la toţi politicienii pentru a participa la mitingul pentru construcţia autostrăzii Craiova-Piteşti, Pavel Badea nu a reacţionat, însă, în urmă cu câteva zile, după ce a fost întrebat de craioveni despre acest drum, acesta a scris pe facebook că o să facă toate demersurile necesare, împreună cu toate persoanele abilitate, să realizeze acest proiect.
Pană şi Mireanu, independenţii
Lista candidaţilor independenţi la Primăria Craiova este deschisă de consilierul local Ionel Pană, inginer şi pensionar. Acesta a devenit independent în urma ordonanţei 55 privind migraţia aleşilor locali, până atunci fiind membru PP-DD, partid din partea căruia a candidat şi în 2012 pentru funcţia de primar. Mai demult, a fost membru PDL. Pană este unul dintre cei mai vocali consilieri locali, fiind şi primul candidat care a depus listele de semnături pentru această rundă de alegeri. Este un fan al sportului, având de foarte multe ori interpelări în consiliul local în care a cerut bugete mai mari pe partea de sport. Ultima sa propunere din consiliul local a fost ca Grădina Botanică să poarte numele celui care a înfiinţat-o, Alexandru Buia.
Nu în ultimul rând, pentru fotoliul de primar al Craiovei se luptă şi Constantin Mireanu, la rândul său inginer şi pensionar. Acesta a fost angajat al Serviciului Disciplină în Construcţii al Primăriei Craiova.
Totodată, pentru cele 27 de mandate de consilieri s-au înscris pe liste 275 de candidați.
444 pentru CJ Dolj
În ceea ce priveşte candidaturile pentru consiliul judeţean, Biroul Electoral Judeţean a validat un număr de 444 de candidaţi. Reamintim că, în acest an, preşedintele CJ Dolj nu va mai fi votat de cetăţeni, ci ales de viitorii consilieri judeţeni. La o analiză atentă a listei, vedem că există şi un candidat independent pentru CJ, în persoana lui Ringo Dămureanu. Lista PSD este deschisă de inspectorul şcolar general Lavinia Craioveanu, însă favoritul pentru preşedinţia CJ Dolj este Ion Prioteasa. Lista Partidului Ecologist Român este deschisă de Ninel Cercel, cea a UNPR de Gheorghe Bică, iar la PSRO, primul pe listă este Florentin Gust. Pentru PNL, primul candidat este Nicolae Giugea, iar la Alianţa „Pentru Craiova”, lista este deschisă de Dan Cherciu. ALDE intră în cursă cu Ion Cupă ca primul listat, iar PND cu Doru Safta. În cele din urmă, la PML lista este deschisă de Horia Buzatu, în timp ce PMP pleacă la drum cu Gelu Vişan, ca prim nume.
Ce le e interzis candidaţilor?
Cetăţenii, dar mai ales candidaţii, trebuie să ştie că nu au voie să facă anumite lucruri în campania electorală. În caz contrar, vor suporta consecinţele. Conform ghidului finanţării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016, este interzisă „producerea şi difuzarea de materiale de propagandă electorală în alte condiţii decât cele prevăzute de lege”. Totodată, „competitorii electorali nu pot produce materiale de propagandă electorală în regie proprie”, fiind „interzisă utilizarea în campania electorală a pixurilor, cănilor, ceasurilor, tricourilor, jachetelor, gecilor, impermeabilelor, pelerinelor, vestelor, şepcilor, căciulilor, fularelor, sacoşelor sau a pungilor şi a altor materiale din poliester, umbrelelor, găleţilor şi alte materiale din aceeaşi categorie, brichetelor, chibriturilor, produselor alimentare, produselor alcoolice, ţigărilor şi a altor alimente asemenea”. Cei care oferă bani, bunuri sau alte foloase în scopul determinării alegătorilor să voteze sau să nu voteze pe cineva „se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”. În general, mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni legii, iar organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare, precum şi în spaţiile din şcoli şi universităţi în perioada de desfăşurare a cursurilor este interzisă.
