Sistemul de învăţământ din judeţul Dolj, în anul şcolar 2015-2016, are puncte slabe şi puncte tari. O analiză S.W.O.T. a resurselor educaţionale şi de formare a fost prezentată, miercuri, în şedinţa colegiului prefectural de către Nicuşor Cotescu, inspectorul şcolar general adjunct ISJ Dolj.
La nivelul Inspectoratului Școlar Judeţean Dolj a fost identificat un personal didactic cu o bună pregătire profesională/de specialitate; 99% dintre ocupanţii funcţiilor de conducere, de îndrumare şi control din judeţul Dolj sunt experţi în management educaţional. De asemenea există programe ale M.E.C.Ș. de formare a cadrelor didactice, atât finanţate din fonduri proprii, cât şi din fonduri europene; iar înfiinţarea Centrului Judeţean de Excelenţă Dolj este un alt punct forte. Și numărul mare de cadre didactice din învăţământul doljean angrenate în elaborarea de auxiliare curriculare şi mijloace de învăţământ, omologate de M.E.C.Ș, dar şi numărul mare de elevi participanţi şi premiaţi la concursurile şi olimpiadele naţionale şi internaţionale sunt atuurile învăţământului doljean. Existenţa unor unităţi şcolare cu promovabilitate 100% la examenele naţionale; absolvenţi ai învăţământului preuniversitar de stat integraţi profesional şi social sunt elementele bune ale învăţământului doljean.
A fost introdus un sistem de asigurare a calităţii la nivelul unităţilor cu învăţământ profesional şi tehnic, iar un număr mare de şcoli la nivelul judeţului au beneficiat de o reabilitare şi dotare cu echipamente didactice şi de birotică din finanţările Phare TVET şi de o formare a personalului didactic şi managerial pe problematica schimbărilor fundamentale din curriculum-ul TVET; dotarea tuturor unităţilor şcolare cu câte o reţea de calculatoare şi un server şi conectarea acestora la internet; preocuparea conducerilor unităţilor şcolare în întreţinerea şi dezvoltarea bazei materiale.
A fost de altfel înnoit fondul de carte şcolară în toate unităţile şcolare, precum şi organizarea a 24 de centre de documentare şi informare funcţionale.
S-a acordat o atenţie deosebită pregătirii suplimentare a elevilor pentru olimpiadele şi concursurile şcolare, pentru examenele naţionale şi pentru dobândirea competenţelor din programele şcolare; dar a fost şi o implicare în actul decizional a unui număr mare de cadre didactice.
Părinţii din mediul rural nu colaborează cu şcoala
Au fost reliefate şi punctele slabe ale învăţământului din judeţul Dolj. Absenteismul în rândul elevilor şi abandonul şcolar sunt o parte din aceste puncte. Probleme stringente au fost găsite cu precădere în mediul rural: insuficienta colaborare a părinţilor cu şcoala, în special în unităţile de învăţământ liceal şi în unităţile de învăţământ din mediul rural; dificultatea încadrării cu personal didactic calificat în unităţile izolate din mediul rural.
Inspectorul şcolar general adjunct, Nicuşor Cotescu, a mai arătat că există o reticenţă faţă de nou şi schimbare a unor cadre didactice dar şi că sunt anumite unităţi şcolare cu promovare foarte scăzută la examenele naţionale.
S-a mai observat că nu există suficientă documentare şi preocupare pentru obţinerea de fonduri nerambursabile a unor unităţi şcolare, dar nici nu este suficientă preocupare sau colaborare în vederea identificării resurselor extrabugetare; lipsa dorinţei de implicare a unor cadre didactice în actul decizional şi educaţional.
Nu este corelat fondul de carte al bibliotecilor cu noile programe şi manuale şcolare la unele unităţi de învăţământ, iar o parte din materialul didactic existent în unităţile de învăţământ preuniversitar este uzat fizic şi moral. Deficienţe sunt şi în funcţionarea culturii organizaţionale de tip reţea. Personalul calificat în consilierea copiilor cu nevoi speciale este prezent doar sporadic în şcoli, iar anumite cadre didactice nu îşi dau interesul pentru formarea profesională şi/sau managerială.
De asemenea s-a atras atenţia că se cultivă sentimentul neputinţei – „nu se poate altfel/nu se poate mai mult în condiţiile actuale” şi că nu sunt asumate responsabilităţi pentru bunul mers al lucrurilor.
Oportunităţi pentru dezvoltarea învăţământului
Soluţii ar fi să se preia caracterul de prioritate naţională al învăţământului; să existe direcţii de redresare a învăţământului rural şi un cadru legislativ specific în domeniul învăţământului şi posibilitatea implicării în programe de cooperare naţionale şi internaţionale. Este vizată şi creşterea calităţii parteneriatului social, a iniţiativei private şi a sprijinului comunitar pentru dezvoltarea şi susţinerea educaţiei şcolare şi lărgirea ofertei de formare continuă a personalului didactic, prin implicarea unor furnizori de formare (O.N.G.-uri care au obţinut fonduri nerambursabile în acest sens). Alte oportunităţi ar fi existenţa multor surse de informare şi de formare a cadrelor didactice; buna colaborare între Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean şi I.Ș.J. şi C.C.D.; creşterea gradului de autonomie instituţională a şcolii; accentuarea rolului parteneriatelor în dezvoltarea unităţilor şcolare; continuarea dotării cu mijloace moderne de învăţământ prin intermediul comunităţii locale; găsirea resurselor financiare extrabugetare pentru dotarea şi utilarea unităţilor prin contracte de sponsorizare şi parteneriate specifice;asigurarea finanţării obligatorii de către comunităţile locale în vederea accesării de fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea infrastructurii sau a resursei umane.
Ameninţări pentru învăţământ
Reprezentanţii Inspectoratului Școlar se tem că ar putea porni o migrare a cadrelor didactice tinere către domenii mai bine plătite şi că ar putea scade populaţia şcolară, cu implicaţii asupra normării personalului didactic şi a reţelei şcolare.
Un alt lucru care poate constitui o primejdie pentru învăţământ este lipsa unor prevederi specifice în legislaţia şcolară care să permită atenţionarea/sancţionarea cadrelor didactice dezinteresate faţă de propria dezvoltare profesională.
“Există posibilitatea creşterii ratei abandonului şcolar în condiţiile în care nu se stabilesc măsuri şi programe de prevenire a acestui fenomen; slaba motivaţie financiară a cadrelor didactice pentru desfăşurarea unor activităţi didactice eficiente;imposibilitatea încadrării cu personal didactic calificat/titular în unităţile şcolare izolate, cu efective mici de elevi, existenţa predării în clase simultane;posibilitatea ca autorităţile locale să nu dispună de resursele corespunzătoare cerinţelor şcolii sau pentru suportul financiar necesar decontării cheltuielilor de transport pentru cadrele didactice navetiste; limitarea autonomiei unităţilor şcolare în luarea deciziilor importante, în condiţiile neînţelegerii nevoii de autonomie sau a necunoaşterii şi înţelegerii corecte a legislaţiei”, a prezentat Nicuşor Cotescu, inspectorul şcolar general adjunct al ISJ Dolj.
Aproape 100.000 de elevi, în judeţul Dolj
Reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ din judeţul Dolj este constituită din totalitatea învăţământului de masă, special şi unităţi conexe însumând 601 unităţi de învăţământ dintre care cu personalitate juridică, 185 în învăţământul de masă, 4 unităţi de învăţământ special, 18 de învăţământ particular şi 5 unităţi conexe.
Există 771 de grupe de grădiniţă, mică, mijlocie şi mare, clasa pregătitoare-258 de clase, clasa a V-a-276 de clase şi clasa a IX-a-zi, seral, fără frecvenţă, profesionale-227 clase. La începutul anului şcolar 2015-2016, în unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţul Dolj existau un număr de 96.666 elevi şi preşcolari, dintre care, 79.833 sunt elevi, iar 16.833 sunt preşcolari. În judeţul Dolj există elevi cu cerinţe educaţionale speciale, dintre care 644 educabili (elevi şi preşcolari) se află în unităţi de învăţământ special, iar 509 educabili sunt integraţi în învăţământul de masă. De asemenea, în unităţile de învăţământ preuniversitar există 73 de elevi aflaţi în plasament.
Există 3.164 elevi doljeni care au beneficiat în anul 2015 de programul bani de liceu, mai puţini faţă de anul anterior, 2014 când au fost 4.216.
De programul „Bursă Profesională” asigurată de Guvern printr-un cuantum de 200 lei pe lună elevilor care frecventează învăţământul profesional, în judeţul Dolj se aflau în evidenţă la 1 septembrie 2015, 1.980 de elevi. 19.775 de elevi de la clasa pregătitoare până la clasa a VIII-a beneficiază de un minim necesar de rechizite şcolare incluse în programul „Rechizite Școlare”.
În 2015, 924.300 elevi au beneficiat de ajutor financiar prin Programul „EURO 200” pentru achiziţionarea unui calculator.
Mecanic auto, bucătar şi comerciant-vânzări, cele mai căutate specializări
La admiterea în învăţământul profesional, cele mai căutate specializări din judeţul Dolj sunt: mecanic auto (220 de elevi în 8 clase), bucătar(84 de elevi în 3 clase); comerciant-vânzător (81 de elevi în 3 clase).
La admiterea în învăţământul liceal, mediile cele mai mari s-au înregistrat la următoarele specializări: matematică-informatică bilingv engleză, ultima medie: 9,90, la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” Craiova; ştiinţele naturii, ultima medie: 9,88, la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” Craiova; matematică-informatică, ultima medie: 9,77, la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” Craiova.
Aproape 100 de premii naţionale/internaţionale, obţinute de elevi
Elevii judeţului Dolj au obţinut un număr de 88 de premii la etapele naţionale ale olimpiadelor şcolare şi un număr de 10 premii la etapele internaţionale ale olimpiadelor şcolare în anul şcolar 2014-2015.
Prefectul judeţului Dolj a precizat că în perioada următoare va organiza întâlniri cu primarii din judeţ, pentru a le comunica faptul că trebuie să-şi îndrepte mai mult atenţia către unităţile de învăţământ: „Este îmbucurător faptul că în ultimii doi ani există creşteri în ceea ce priveşte rezultatele obţinute în învăţământul doljean. Totodată, apreciez buna colaborare pe care o aveţi cu Inspectoratul de Poliţie şi Inspectoratul de Jandarmi, pentru a creşte siguranţa în şcolile din întreg judeţul”, a declarat Nicolae Sorin Răducan, prefectul judeţului Dolj.
Managerii din şcoli, să nu se implice în luptele electorale, a recomandat prefectul.
“În cadrul tuturor întâlnirilor pe care le voi avea cu primarii o să insist să se acorde o atenţie deosebită pentru sprijinirea unităţilor de învăţământ, întrucât ştiu că în zona rurală mai există deficienţe, în special, atunci când vine vorba de gestionarea fondurilor alocate învăţământului. Au fost şi situaţii, puţine ce-i drept, când, din cauza întârzierii unor semnături s-a întârziat şi plata salariilor cadrelor didactice. Eu o să fac eforturi pentru ca genul acesta de probleme să nu mai existe. Sper, de asemenea, ca în perioada următoare managerii unităţilor de învăţământ să nu se amestece în luptele electorale, ci să se ocupe de bunul mers al activităţilor şcolare”, a precizat prefectul.
12 microbuze şcolare nefuncţionale, însă 110 disponibile pentru transportul elevilor
În judeţul Dolj există 122 microbuze şcolare, dintre care 42 de microbuze şcolare se află în proprietatea unităţilor de învăţământ preuniversitar şi 80 de microbuze şcolare se află în proprietatea autorităţilor locale (primării). Din cele 122 de microbuze şcolare, 110 microbuze şcolare sunt funcţionale, iar 12 sunt nefuncţionale.
Pericol pentru elevii din 60 de şcoli
60 de clădiri în care funcţionează instituţii de învăţământ nu au autorizaţie de securitate la incendiu, 52 sunt autorizate, iar 901 sunt neautorizate, însă nu este obligatorie obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu. În total există 1.013 clădiri care compun instituţia de învăţământ.
