Triajul epidemiologic făcut în luna ianuarie a acestui an de către Direcţia de Sănătate Publică în unităţile de învăţământ din judeţul Dolj arată că aproape 500 de copii s-au întors din vacanţă cu diverse afecţiuni.
Mulţi dintre aceştia, 143 elevi, au fost depistaţi cu pediculoză, popular spus, păduchi. La recontrol însă, s-a mai remediat situaţia şi doar 49 nu reuşiseră încă să scape de acei paraziţi. Au fost depistaţi şi cu micoze 24 de elevi, atât din grădiniţe, şcoli cât şi licee.
Din peste 70.000 de elevi controlaţi dacă prezintă boli epidemiologice, niciunul nu a fost găsit cu gripă, însă o inflamaţie a gâtului-angină au prezentat 149 elevi. Trei copii au fost găsiţi cu varicelă, cu rubeolă – unul singur, iar de rujeolă au scăpat toţi.
Medicii sfătuiesc părinţii să nu îşi trimită copiii la şcoală dacă suferă de boli transmisibile.
Prevenţia bolilor epidemiologice
Chiar dacă pare greu de imaginat că încă mai există problema pediculozei la copii, chiar şi în zilele noastre, există modalităţi de prevenire a infestării cu păduchi. Se spune că păduchii sunt „boala” clasei sărace şi a lipsei de igienă. Lucrul acesta este contrazis de faptul că fac păduchi şi cei care au o igienă corectă şi frecventă. Paraziţii pot supravieţui sub apă până la 6 ore. Prin urmare chiar dacă ne spălăm regulat, tot există riscul infestării. Vestea bună ar fi că păduchii nu sunt purtători de alte boli.
O modalitate de prevenire a infestării cu păduchi este să nu folosiţi periile de păr ale altor persoane. Ceea ce este foarte greu mai ales când vorbim de copii mici care schimbă regulat între ei obiecte personale sau stau lipiţi cap de cap, astfel încât păduchii se pot plimba liniştiti de la o gazdă la alta.
Păduchele trăieşte în medie 30 de zile. Din nefericire, depune ouă care se desprind foarte greu de pe firele de par. Spălatul des al părului cu şampon obişnuit nu are niciun efect. În lupta împotriva acestor musafiri nepoftiţi sunt utilizate diverse practici. Printre tratamentele folosite pentru a scăpa copilul de păduchi enumerăm:
– gazul, oţetul cu sare sunt unele dintre cele mai vechi metode, însă sunt destul de traumatizante pentru copil deoarece atacă pielea scalpului cauzând iritaţii, senzaţie de arsură şi durere,
– uleiuri naturale: uleiul de măsline sau uleiul din arbore de ceai. Acesta din urmă este cunoscut ca un antiseptic, antifungic şi antiinfecţios natural şi unele mămici îl folosesc, diluat, şi contra pediculozei;
– şampoane speciale împotriva pediculozei: în acest caz consultă cu atenţie indicatiile de pe etichetă pentru a te asigura că sunt potrivite vârstei copilului tău.
Aceste metode sunt invariabil însoţite de pieptănarea părului cât mai des, cu un pieptăn cu dinţii fini pentru a forţa desprinderea ouălor.
O altă problemă cu care s-au confruntat elevii doljeni este amigdalita. Amigdalita cunoscută în termeni populari ca “roşu în gât” sau angina este o boală foarte frecventă, întâlnită mai ales la copii care reprezintă inflamaţia amigdalelor şi faringelui şi are ca principal simptom durerea în gât.
Dacă copilul se plânge de dureri în gât, nu mai mănâncă mai ales din cauza durerii şi are febră trebuie să vă prezentaţi de urgenţă la medic pentru investigaţii şi tratament. Cauza principală este de natură virală în proporţie de aproximativ 70%, implicaţi mai ales fiind adenovirusurile, virusurile gripale şi paragripale, enterovirusurile şi virusul sincitial respirator. Deoarece virusurile gripale au o mare pondere în apariţia anginelor este bine să vaccinaţi copilul, mai ales iarna, ştiut fiind că frigul şi umezeala contribuie la apariţia infecţiilor în general.
Cauzele bacteriene se întâlnesc în proporţie mai mică dar sunt mai agresive cu o simptomatologie mai gravă şi mai greu de tratat. Este bine să ştiţi că dacă boala nu e tratată corespunzător sau anginele se repetă de multe ori, această bacterie poate afecta, plecând de la nivelul gâtului, inima, rinichii și articulaţiile determinând boala cunoscută sub numele de RAA (reumatism articular acut). Alte bacterii care pot determina boala sunt stafilococul, pneumococul, meningococul etc.
De remarcat că amigdalitele pot fi primare, prin afectarea directă a amigdalelor, sau secundare, cum este cazul scarlatinei.
Micoza (boală provocată de microbi vegetali, care atacă pielea, unghiile, părul) este infecţia ţesuturilor cu una sau mai multe specii de fungi. Când aceste ciuperci găsesc condiţii prielnice (boli acute şi cronice, tratamente îndelungate cu antibiotice), ele se înmulţesc peste măsură şi produc infecţii (răni, iritaţii, dureri) ale pielii și mucoaselor. Din cauza iritaţiei pe care o provoacă, favorizează şi suprainfecţiile cu diferiţi microbi.
