De la o serie de animale sălbatice rare cum ar fi popândăul, broasca ţestoasă de uscat şi vidra a pornit un scandal în Mehedinţi. Concret în sala de şedinţe a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mehedinţi reprezentanţii mai multor primării, cei ai Direcţiei Agricole, ai Direcţiei Silvice şi ai fermierilor au fost chemaţi să li se propună extinderea ariilor protejate. În urma unor studii s-a ajuns la concluzia că în zona de câmpie trăiesc broaşte ţestoase, popândăi şi vidre, aşa că autorităţile de mediu vor să declare habitatele respective situri Natura 2000. Reprezentanţii agricultorilor şi cei de la Direcţia Silvică resping această nouă idee întrucât le-ar aduce o serie de restricţii privind exploatarea terenurilor respective.
Unii vor terenuri agricole, alţii – arii protejate. Reprezentanţii mai multor primării din Mehedinţi, cei ai Direcţiei Agricole, ai Direcţiei Silvice şi ai fermierilor au fost chemaţi la sfârşitul săptămânii trecute să fie informaţi cu privire la extinderea zonelor protejate în judeţ prin introducerea de noi arii de tip sit Natura 2000. Cei de la Protecţia Mediului Mehedinţi, care susţin această cauză spun că recent s-ar fi făcut studii, în urma cărora s-a descoperit că în Mehedinţi trăiesc broaşte ţestoase de uscat, popândăi şi vidre. De cealaltă parte fermierii şi reprezentanţii Direcţiei Silvice Judeţene au declarat că potenţialele noi arii protejate ar împiedica intervenţia omului asupra zonei respective.
“În zona Pătulele – Jiana, să nu se mai facă împăduriri cu salcâm! Auziţi ce aberaţie, că deranjăm populaţiile de popândăi! Văd că aţi depistat popândăul numai la Oprişor, deşi este în toată câmpia, peste tot, în toată zona de câmpie este popândăul. Cu ce anume le afectăm, dacă nu le introducem în arii protejate. Trebuie să ni se spună. Această specie, popândăul, este peste tot în zona de câmpie de câteva mii de ani în urmă.”, a spus revoltat, reprezentantul Direcţiei Silvice Mehedinţi, Cristian Ciochină.
Şi temerea fermierilor este că prin extinderea ariilor protejate se va interzice ulterior cultivarea terenurilor.
,,Intraţi în Ungaria să vedeţi, acum 20 de ani erau numai mărăcini, iar acum se cultivă până la marginea pădurii”, a spus preşedintele Camerei Agricole Mehedinţi, Cornel Stroescu, cel care este şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli (APA) din Mehedinţi.
“Le este frică…!”
Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mehedinţi, Mihai Demian, politician diplomat, a încercat să calmeze spiritele .,,A fost o dezbatere interesantă, dezbatere care a luat amploare datorită faptului că celor din zonele respective le este frică de anumite impuneri care ar putea apărea prin introducerea de noi arii protejate, însă există o diferenţă mare între parc natural, parc naţional, arii protejate sit Natura 2000 prin ceea ce impun, ce tip de restricţii se impun”, a declarat şeful APM Mehedinţi, Mihai Demian .
Cei care dezaprobă total extinderea zonei protejate în judeţ spun că studiile respective s-au făcut din birou şi cer date concrete ca să îşi dea acordul.
,,Aceste extinderi trebuia să aibă la bază nişte studii ale unor cercetători care să explice de ce este necesară, de ce este oportună conservarea, menţinerea extinderea ariilor protejate, lucruri cu care noi nu am fost lămuriţi. Dacă nu se pun la dispoziţia noastră să vedem dacă zonele acestea chiar necesită o conservare deosebită, noi nu suntem de acord. Nu apare niciun element nou, e vorba de broasca ţestoasă de uscat şi popândăul care dăinuiesc pe suprafaţa noastră de mii de ani”, a mai spus reprezentantul Direcţiei Silvice Mehedinţi, Cristian Ciochină. Fermierul Cornel Stroescu a declarat că şansa localităţilor în care se află zonele de interes este tocmai agricultura sau cultivarea de pomi fructiferi, iar aceste activităţi trebuie încurajate.
Teama de necunoscut
Temerea liderului agricultorilor este că imediat după ce îşi vor da acordul ca zonele respective să fie declarate situri Natura 2000, ulterior li se va pune în vedere să nu folosească tratamente pentru culturi sau să nu mai fie folosite deloc în scop agricol sau silvic.
,,Noi nu am fost de acord cu aşa ceva, am spus că dacă aceste animale, broaşte, au supravieţuit până acum, înseamnă că noi le-am protejat. Ar trebui să ne lase să mergem mai departe. Vedeţi ce se întâmplă cu satul românesc, cu satele din Mehedinţi, sunt depopulate. Gândiţi-vă să venim cu noi restricţii, pentru a cultiva cereale, pentru a înfiinţa plantaţii de pomi fructiferi. Studiile care s-au făcut, s-au făcut din birou, nu pe teren şi nu suntem de acord cu aşa ceva.”, a declarat preşedintele APA Mehedinţi, Cornel Stroescu .
Judeţul Mehedinţi figurează deja cu zone protejate care se întind pe aproape 50% din suprafaţă, iar extinderea ar urca acest procent la 70%. În cele din urmă întâlnirea s-a încheiat fără niciun rezultat pentru cei care sperau să obţină acordul spre extinderea zonelor protejate. Cu alte cuvinte, protejarea popândăilor, a broştelor şi a vidrelor, a rămas în codă de peşte!
