Alcoolul este un agent dăunător care afectează o gamă largă de structuri şi procese de la nivelul sistemului nervos central, care prin acţiunea lor conjugată asupra personalităţii, comportamentului şi aşteptărilor socio-culturale, reprezintă factor cauzal în vătămările intenţionate sau neintenţionate care se produc atât asupra consumatorilor, cât şi a celor din jur. Aceste răni şi vătămări includ violenţa între persoane, suicidul, omuciderea şi accidentele secundare consumului de alcool. Consumul de alcool este un factor de risc pentru comportament sexual dăunător, boli cu transmitere sexuală şi transmiterea infecţiei HIV.
Mai mult, alcoolul are efect teratogen, producând o serie de efecte negative asupra fătului, incluzând greutate mică la naştere, afectarea funcţiilor cognitive şi alte distrofii datorate consumului de alcool. Acesta are afect neurotoxic asupra creierului aflat în dezvoltare, conducând la modificări structurale ale hipocampusului în adolescenţă, reducerea volumului creierului la adult. Alcoolul este un drog care creează dependenţă, similar altor substanţe aflate sub control internaţional. Alcoolul este de asemenea imunosupresor, crescând riscul bolilor transmisibile, inclusiv TBC. Băuturile alcoolice şi etanolul sunt considerate a avea potenţial carcinogen, conform Agenţiei Internaţionale pentru Studiul Cancerului. (Traducere după Raportul Stării Privind Alcoolul şi Sănătatea la Nivel European 2010 al OMS)
În 2007, Agenţia Internaţională pentru Studiul Cancerului a concluzionat că există o legătură cauzală între alcool şi cancerul cavităţii orale, faringe, laringe, esofag, ficat, colon, rect şi sân la femeie (Baan et. al., 2007, IARC, 2010). În toate aceste cancere a existat o legătură între doză şi răspuns, riscul de cancer crescând cu cât volumul de alcool ingerat este mai mare (Rehm et al., 2010). De exemplu, în ceea ce priveşte cancerul de sân la femei, pentru fiecare 10g de alcool pur plus pe zi, creşte riscul relativ de cancer de sân cu 7%. Riscul de apariţie a cancerului de laringe, faringe sau esofag, datorită consumului de alcool este mult mai crescut decât în alte tipuri de cancer (de aproximativ 100% pentru un consum mediu de aproximativ 50 de g de alcool pur pe zi). Printre mecanismele cauzale ar fi incriminat, pentru unele tipuri de cancer, efectul toxic al acetaldehidei, care este un metabolit al alcoolului. (Traducere după Raportul Stării Privind Alcoolul şi Sănătatea la Nivel European 2010 al OMS, pg.5-6)
Consumul de alcool este asociat cu o creştere a complicaţiilor bolilor cardio-vasculare, incluzând boala hipertensivă (Taylor et. al., 2009), AVC hemoragic (Patra et al., 2010) şi fibrilaţie arterială (Samokhavalov, Irving & Rehm, 2010). Consumul cronic de alcool a fost asociat cu complicaţii ale bolilor cardio-vasculare. Dar, în medie, consumul moderat de alcool are un efect protectiv asupra bolilor ischemice (Roerecke & Rehm, comunicat de presă). Acest efect a fost observat în mod egal, atât la persoanele care beau doar bere, cât şi la persoanele care beau doar vin. Însă acest efect protectiv dispare la persoanele care relatează un episod ocazional de consum în cantităţi mari. La tineri, nu există niciun efect protectiv, deoarece orice cantitate de alcool la tineri creşte riscul de boală ischemică. (Traducere după Raportul Stării Privind Alcoolul şi Sănătatea la Nivel European 2010 al OMS pg. 6-7)
Adulţii tineri (în special bărbaţii) prezintă cel mai mare risc de deces datorită consumului în exces de alcool. Creierul adolescenţilor este în mod particular sensibil la consumul de alcool şi cu cât debutul consumului de alcool este mai tardiv, cu atât este mai puţin probabil, ca ulterior în viaţa de adult să apară probleme legate de consumul de alcool sau dependenţă de alcool (Norberg, Bierut & Grucza, 2009).
Sindromul alcoolic fetal este o tulburare gravă de dezvoltare cauzată de expunerea fătului la alcool în perioada prenatală, având ca şi caracteristici clinice: malformaţii cranio-faciale caracteristice, retard de creştere (întârziere în creşterea intrauterină şi eşecul de a prospera postnatal), disfuncţia SNC (tulburări cognitive, dificultăţi de învăţare sau comportament hiperactiv). (Astley SJ, Clarren SK. Diagnostic Guide for Fetal Alcohol Syndrome and Related Conditions: The 4-Digit Diagnostic Code. Seattle:University of Washington, FAS Diagnosis and Prevention Network)
Expunerea prenatală la alcool este de interes pentru sănătatea publică din următoarele motive: retardul mental este o principală cauză, tulburările sindromului alcoolic fetal sunt asociate cu anomalii fizice şi de neurodezvoltare, anomaliile survin în toate grupurile socio-economice şi se întâlneşte la toate rasele şi etniile. Nu se cunoaşte exact cantitatea de alcool care poate determina apariţia acestui sindrom, fiind descrise cazuri cu consum ocazional, până la consumul cronic de alcool.
În ceea ce priveşte tratamentul sindromului alcoolic fetal, cel mai important este prevenţia,
cu evitarea expunerii materne la alcool pe perioada sarcinii, corectarea defectelor congenitale asociate, tratamentul deficienţelor cognitive şi comportamentale cu medicamente psihoactive, educaţie specială. (Centers for disease Control. Update: Trends in fetal alcohol syndrome – United states, 1979-1993. Morbidity and Mortality Weekly Report 44, 249-251)
Prognosticul tulburării este rezervat, majoritatea pacienţilor având probleme de sănătate mintală (95%). La vârstă şcolară, majoritatea pacienţilor vor deveni consumatori nocivi de alcool şi/sau alte droguri de abuz, vor înregistra eşec şcolar, tulburări de comportament cu delincvenţă (60%), comportament sexual inadecvat (52%). La vârsta adultă, majoritatea pacienţilor vor fi incapabili de a trăi independent (82%).
Morbiditatea generată de consumul de alcool, în România
Datorită fragmentării sistemului informaţional privind morbiditatea şi a inconsistenţei datelor despre consum, se cunosc doar estimări realizate în studii internaţionale, care au utilizat în special datele referitoare la mortalitate.
Din punct de vedere al poverii bolii atribuibile consumului de alcool, România se caracterizează printr-un risc mediu (scor 3 pe o scală de la 1 la 5). (Traducere după Raportul Stării Privind Alcoolul şi Sănătatea la Nivel European 2010 al OMS, Centrul de Evaluare şi Promovare a Stării de Sănătate, pg. 4)
Conform unei estimări prezentate de Ministerul Sănătăţii: „În România mor anual peste 17.000 de oameni datorită consumului de alcool, iar peste jumătate dintre aceştia mor în perioada activă a vieţii lor (între 20 şi 64 de ani).
Mortalitatea la vârsta adultă (20-64 de ani), atribuibilă consumului de alcool este de trei ori mai mare la bărbaţi şi respectiv de 1,5 ori mai mare la femei, în România, comparativ cu UE 15 (statele membre până în 2004).
Între cauzele de mortalitate atribuibile consumului de alcool se numără accidentele (mortalitate de trei ori peste media UE 15), bolile cardiovasculare (mortalitate de două ori media UE10 – statele membre noi – şi de opt ori media UE15) şi ciroza hepatică (mortalitate peste dublul ţărilor UE15)”. (Notă referitoare la problematica consumului de alcool ca factor de risc asupra sănătăţii: situaţia actuală şi obiective, Ministerul Sănătăţii, Direcţia de Sănătate Publică şi Control în Sănătatea Publică, Cabinet Ministru, 21 martie 2011)
Ratele standardizate ale mortalităţii la persoanele 15 ani + (la 100.000 locuitori) înregistrează următoarele valori pentru intervalul 2000-2005:
* Ciroză hepatică: între 60,2-71,6 la bărbaţi, 28,1-33,1 la femei;
* Boala alcoolică a ficatului: 6,1-9,2 la bărbaţi, 1,8-2,4 la femei;
* Accidente de trafic rutier: 19,4-21,5 la bărbaţi, 5,4-6,8 la femei;
* Otrăviri: 5,7-7,8 la bărbaţi, 2,7-3,6 la femei;
* Violenţe: 4,2-6,6 la bărbaţi, 1,4-2,3 la femei.
