Oh, salut! Ce mai faci? Bine? Ia de-aici!
Cam așa mă întâmpină pe mine vara în fiecare an. Astea fiind spuse: nu e ca și cum și vara aceasta nu a sosit dându-mi o palmă peste față, dar totul e bine…
Să îți explic cum stau lucrurile:
Încă de pe băncile liceului, eram obișnuită ca odată cu data de 1 iunie să înceapă vacanța ( asta pentru că anul de învățământ în Republica Moldova începe pe 1 septembrie și se termină pe 1 iunie). Anul acesta, fiind primul meu an la facultate, mi-a schimbat rutina de 12 ani. Sfârșitul de mai nu a mai însemnat să îmi pregătesc valiza, ci să-mi pregătesc pixul și carnetul de student pentru examene. Voilà! Așa început pe tărâmul vacanței! Nu pot spune dacă e corect sau greșit, dar e foarte greu (pentru un copil ca mine).
Iunie pentru studenți:
Luna lui cireșar a început cu ridicarea mercurului în termometre, fără milă- dacă mă întrebați. S-au încins trotuarele, s-au extins terasele și s-au dezvelit picioarele (vorba bunicii: picioarele se termină dar fusta încă nu începe). Savurez sucul în liniște doar dacă sunt după examen, altfel- plănuiesc să îl savurez. Pe fețele unora încep să văd o ușoară umezeală, iar mișcările parcă sunt mai lente. Dimineața străzile sunt pline de arome: de cafea, gustul rafinat ce se strecoară din patiserii, parfumurile trecătorilor… Nu pot să trec peste mirosul florilor de tei. M-a răsfățat în decursul multor dimineți și plimbări de seară. Dacă se întâmpla să trec pe lângă un tei, când mintea mi se părea un roi de gânduri, rămânea cu mine doar mirosul de tei și ochii ce săltau să caute copacul. Mirosul de tei mă poartă-n timp. Dar să nu pierdem firul, vorbeam de vară sau mai bine zis de vara studentului! Am auzit mulți studenți care se roagă să treacă examenele, alții care își doresc note mari pentru a primi o bursă de merit, iar alții (ca mine) care nu pot intra în concursul pentru burse dar care își doresc note generoase. Specific nouă studenților, să ni se întâmple măcar o dată, e să vedem înainte de examene pentru prima oară ceea ce avem de învățat. Nu cred că nu a pățit-o nimeni, să înveți ceva la cursuri, iar suportul pentru examen să fie… să fie despre orice altceva: lună, stele, mumii, numai nu ceea ce ai studiat. Fiecare examen e o surpriză, iar fiecare profesor un mister. Cât despre stundeți, sunt niște creatori. Încă mă mir că nu se dă examen la ”Tehnica redactării copiuțelor”, ar fi surprinzător de interesant. Cert e că începând de azi, mai am un examen pe listă, iar în față e mult așteptata vară.
Să îți povestesc cum s-a intensificat gustul verii în ultimele 4 săptămâni:
În fiecare dimineață, soarele s-a încumetat să mă încălzească de la primele ore. Nu s-a oprit până nu m-am trezit, sau m-a pedepsit cu raze fierbinți pe spate. Apetitul de dimineață nu a mai fost același. Căldura ușoară ce s-a lăsat în cameră m-a făcut să nu-mi doresc prea multe de la micul dejun. Vara aerul îmi pare greu de respirat. Uneori se lasă atât de cald că inspirând, nu simți nimic în piept, parcă un gol. Zilele mi le-am petrecut învățând (în mare parte). Alteori am mai ieșit la plimbări sau seara la alergat. În parc am văzut mulți copii. Unii legați la mânuțe cu baloanele plutitoare, alții savurând înghețatele colorate. Uneori, când mă regăsesc mergând pe una din străzi sub căldura soarelui fierbinte, mă tentează să mă descalț și cu picioarele goale să ștrengăresc ca în copilărie. Trecând pe lângă fântânile arteziene, mi-am amintit cum ne stropeam în fața blocului când eram mai mica. M-aș fi aruncat și acum într-una din fântânile acestea, dar recunosc- mi-e cam rușine! Eh, chiar dacă jumătate din minte se gândea la subiectele pentru examene, alta visa undeva departe, făcea planuri de vară. Treaba e că în fiecare an, în fiece vară îmi fac niște planuri (și nu cred că sunt doar eu care procedează astfel). Încerc să îmi pun niște scopuri, mă văd undeva călătorind, îmi aprob vestimentația de vară (care deja o imaginez aranjată în valiză), analizez bugetul (de care depinde toată vacanța) și multe alte chițibușuri. Ei uite, acesta e momentul când chiar dacă mă aștept să îmi iau țeapă, pentru că în fiece vară ceva eșuează, eu încă visez. Odată cu gândurile mele călătoare, începe și adevărata distracție: Karma verii. Să desfășor un pic ideea:
Nu doar o dată, mi-am propus vara să adopt un regim alimentar sănătos. Odată obișnuită cu el, să îl mențin și să devină o parte din rutină. Îmi propun băuturi sănătoase, mai puține făinoase și multe fructe și legume. Culmea e că odată ajunsă acasă, începe distracția: grătare, invitații în oraș, convorbiri târzii, somn puțin- NICIUN REGIM! Ți se pare corect? Mie nu! Ah, ah… și partea cea mai veselă e când plec la bunici, vin rotunjoară, rozovioară, ei și un pic deprimată când dau de oglindă, dar s-a meritat sacrificiul, nu? Mai mult, am un neam mare, și nu știu cum se face că cele mai multe aniversări sunt în perioada de vară. Țeapăăă! Pot să mă laud însă că vara trecută am fost concentrată pe efortul fizic. Antrenamentele de dimineață și cele de seară, mi-au prins de folos pe litoralul mării. Nu mă refer la faptul că arătam mai bine, doar ocupam mai puțin spațiu pe plajă. Glumesc, cred că m-au ajutat să-mi duc mai ușor bagajele, la doar câteva luni.
Aceste 3 luni întotdeauna mi-au părut o oportunitate. Și adevăr vorbește gura mea când zice că în această perioadă multe se pot întâmpla. Totuși unele par a fi nemuritoare:
Veșnicul joc al verii: sezonul cuceririlor. Am auzit multe persoane (chiar multe) care vedeau vara ca pe un sezon de cuceriri. Zâmbete, dansuri, mâini împreunate și sărutări fierbinți (nu merg mai departe). E amuzant că majoritatea povestirilor despre aventurile astea frumoase încheie la fel- vara. Sunt menținute de căldură, haine subțiri… nu știu, dar mă amuză. Mă amuză și mai rău când sunt privită ca o nouă ”țintă”. Treaba e că mie nu îmi plac aventurile, gesturile și acțiunile astea învățate și prelucrate, lipsa de efort… Legenda spune că dacă cineva încearcă să se apropie de mine cu intenții de genul, încheie cu o conversație în cel mai bun caz sau simplu- cu ignoranță. Nu zic, uneori jocurile astea de vară chiar sunt amuzante, mai stau și eu câteodată să ascult ce au alții de spus. Dar cum să maschezi un zâmbet plin de viață când băiatul de lângă tine depune atâta efort cu niște fraze învățate, vorbește cu atâtea subtilități în speranța că te va lăsa pe spate (sau confuză)? Adesea vorbesc adevăruri pe care știu că ai vrea să le auzi, iar pe față îi citești nerăbdarea, pentru că… ”vorba multă- sărăcia omului” ! Savuram adesea piesa de teatru, dar- ȚEAPĂ! Nu neg însă că și fetele sunt inițiatoare, sau mai mult provocatoare, pentru că ele par să aibă rezultate mult mai ușor. Ei uite așa își mai iau unii țeapă vara, pe lângă multe altele.
Chestia e că, nu știi cu ce te mai poate surprinde anotimpul acesta. Sunt sigură că nu doar eu am mers în vacanță ca să ajung și să mă întreb dacă nu mi s-a dat un bilet străin. Rezervările și realitatea sunt două drepte complet opuse. Dar într-un final ne-am regăsit intrați în joc, ajungând să îndrăgim sau să detestăm alegerea făcută. O altă țeapă ar fi să te îmbolnăvești înainte de plecare, e cireașa de pe tort, sau să ajungi la mare și să plouă tot atâtea zile câte stai și tu. Prețuri suplimentare, autocare defectate, mâncare alterată… Câte și mai câte. Țeapă peste țeapă! Mulți ar spune să nu-ți faci planuri și să fii ghidat de instinct, pentru că vezi tu, multe eșuează. Nu neg, eu însă continui să plănuiesc ceva în fiecare an și asta pentru că am anumite așteptări. Intenția contează. Să vrei să faci ceva, să lucrezi la tine, să ajungi undeva…
Cam așa văd eu vara, sezonul perfect pentru schimbări, dar nu în ultimul rând- un joc. Jocul verii cu noi, sau al nostru cu ea! E un fel de ruletă rusească, nimic nu e sigur decât că te așteaptă ceva, dar indiferent de rezultat e vorba de amintiri. Și sinceră să fiu depinde de noi dacă amintirile acelei veri ne vor marca sau nu…
Eu însă la examenul de luni, care se numește „Comunicare non-verbală” sper să nu mimez ochelarii pe ochi și pălăria pe cap, ci să stăpânesc subiectele cu multă încredere, iar după… după ÎNCEPE VARA!
P.S: La mai puține țepe vara aceasta!
