Direcţia de Sănătate Publică Dolj împreună cu spitalele din judeţ şi cu Autorităţile publice locale, au celebrat, ieri,campania „SALVEAZĂ VIEŢI: Igiena Mâinilor”, care sprijină profesioniştii din domeniul sănătăţii să-şi îmbunătăţească igiena mâinilor în cadrul serviciilor medicale şi să sprijine astfel prevenirea infecţiilor nosocomiale, care, frecvent, pun viaţa în pericol.
În fiecare an, sute de milioane de pacienţi din întreaga lume dezvoltă infecţii nosocomiale, dintre care o mare parte sunt cauzate de germeni rezistenţi la chimioterapicele antimicrobiene. Din 100 pacienţi spitalizaţi, cel puţin 7 vor dobândi o infecţie în ţările dezvoltate, cel puţin 10 în ţările slab/mediu dezvoltate şi cel puţin 30 în departamentele de Terapie Intensivă. Cea mai frecventă modalitate de transmitere a infecţiilor nosocomiale este reprezentată de mâinile personalului medical, aşa încât igiena corespunzătoare a acestora stă la baza oricărui program de prevenţie şi control, cu rol important în reducerea transmiterii infecţiilor dar şi a diseminării germenilor rezistenţi.
Anul acesta se pune accent pe consolidarea sistemelor de sănătate prin promovarea igienei mâinilor în activitatea de îngrijire a pacientului. Soluţiile antiseptice pe bază de alcool pot preveni infecţiile nosocomiale şi milioane de decese în fiecare an, cu un preţ foarte accesibil. În plus, igiena mâinilor se constituie în indicator de calitate pentru siguranţa sistemelor de sănătate.
În România, patologia nosocomială constituie o importantă problemă de Sănătate Publică prin subraportarea acesteia, complianţa scăzută a personalului medical în utilizarea definiţiilor de caz, lipsa acută de personal medical şi reducerea bugetelor alocate prevenţiei şi controlului infecţiilor în mediul spitalicesc, consumul exagerat şi eronat de antibiotice, cu generarea unui nivel extrem de ridicat al rezistenţei bacteriene, dar şi cu creşterea incidenţei enterocolitei determinate de Clostridium difficile.
În anul 2013, în sistemul sentinelă din România au fost înregistrate 366 cazuri de infecţii nosocomiale (93 de plagă chirurgicală şi 273 infecţii în secţiile de Terapie Intensivă), cu rata medie de incidenţă de 0,44% externaţi pentru plaga chirurgicală şi 4,66% externaţi pentru infecţiile nosocomiale din ATI. Acinetobacter baumanii a predominat ca agent etiologic în rândul pacienţilor supuşi terapiei intensive.
Igiena mâinilor
Flora microbiană rezidentă este protectoare şi mai puţin asociată cu infecţiile nosocomiale, dar poate contamina cavităţile sterile ale organismului, ochiul şi tegumentele lezate. Flora tranzitorie colonizează epiderma şi cauzează frecvent patologie nosocomială, transmisă prin contact direct cu pacientul sau indirect prin suprafeţele contaminate din mediu.
Atât mâinile cât şi mănuşile medicale se pot contamina cu Staphylococcus aureus, enterococi, Clostridium difficile, bacili Gram-negativi şi unele virusuri (virusul sinciţial respirator şi rhinovirusuri), prin drenarea plăgilor, atingerea zonelor infectate, a tegumentelor sau a suprafeţelor contaminate din mediul spitalicesc, în special cele din imediata vecinătate a pacientului. Unele activităţi (contactul direct cu bolnavul, cu fluidele/excretele lui, schimbatul scutecelor, terapia respiratorie) determină o mare încărcătură microbiană pe mâinile personalului medical. Cei cu dermatite sau leziuni ale tegumentelor pot rămâne colonizaţi pe termen lung. Zona subunghială poate acumula o mare concentraţie de bacterii şi fungi. Unghiile artificiale contribuie la transmiterea patogenilor, în special a germenilor Gram-negativi, mai mult decât unghiile naturale, în ciuda măsurilor de spălare pe mâini sau/şi a antisepsiei. Patologia unghială reduce eficienţa spălatului pe mâini. Tegumentul de sub inele (inclusiv de sub verighete) este mai colonizat cu microorganisme iar inelele mari, voluminoase, ca şi unghiile lungi pot puncţiona mănuşile. Multe tulpini bacteriene multirezistente, incluzând MRSA şi VRE, se pot transmite pe această cale. O decontaminare adecvată poate fi eficientă în reducerea transmiterii acestor germeni, la fel ca în cazul celor non-rezistenţi.
Igiena mâinilor poate fi efectuată prin spălare cu apă şi săpun sau antiseptice pe bază de alcool.
Cele mai utilizate antiseptice pentru mâini sunt alcoolul, clorhexidina, hexaclorofenul, iodul şi iodoforii, compuşii cuaternari de amoniu şi triclosan-ul.Toţi sunt eficienţi împotriva germenilor gram-pozitivi şi negativi, cu eficacitate maximă demonstrată la alcooli şi iodofori. Fungii şi micobacteriile sunt eliminate mai eficient cu alcooli şi mai puţin cu clorhexidină sau hexaclorofen.
Conform OMS, antisepticele pe bază de alcool sunt de preferat, pentru că au spectrul antimicrobian cel mai larg, necesită timp scurt (20-30 sec.) pentru o decontaminare eficientă, toleranţa tegumentelor este bună şi sunt uşor disponibili. Eficacitatea antisepticelor bazate pe alcooli depinde de calitatea lor, cantitatea utilizată, timpul de contact şi acoperirea completă a suprafeţei mâinii. Formulele recomandate de OMS conţin fiecare 75% v/v izopropanol sau 80% v/v etanol. Sunt disponibile sub formă de soluţii (cu vâscozitate redusă), geluri sau materiale impregnate. Niciunul din aceste antiseptice nu are acţiune împotriva sporilor bacterieni şi a oochiştilor de protozoare, deşi prin efectul mecanic al spălării cu apă şi săpun, sunt parţial îndepărtaţi.
