Programul Naţional de Dezvoltare Rurală ( PNDR) 2014-2020 urmăreşte continuarea progreselor realizate prin Programul anterior şi integrarea noilor provocări generate de obiectivele Cadrului Strategic Comun. În domeniul agricol, competivitatea este la ea acasă, mai ales când vine vorba de zone fertile, aşa cum este şi cazul regiunii Oltenia. Priorităţile României în agricultură, conform obiectivelor acordului de parteneriat vizează şi eficienţa gestionării resurselor. În acest scop, Sala Aula Buia a Facultăţii de Agricultură şi Horticultură din Craiova a fost vineri, 11 aprilie, gazda unei întâlniri regionale care a avut ca subiect principal de dezbatere măsurile de investiţii impuse prin implementarea noului PNDR, penru următorii şapte ani.
Suntem într-o serie de conferinţe regionale care au început la Baia Mare. Astăzi(n.r.-vineri, 11 aprilie) ne aflăm la Craiova, în regiunea Olteniei care este o zonă foarte apreciată din punct de vedere al dezvoltării agricole. Participă la întâlnire fermieri, reprezentanţi ai asociaţiilor, ai grupurilor de producători. Programul de Dezvoltare Rurală îşi propune să sprijine şi alte domenii.
Mihai Herciu, director general AM PNDR, MADR
Vor continua investiţiile în ferme, în procesarea produselor agricole, cu finanţări mai mici
Noul PNDR propune concentrarea intervenţiilor pe maximizarea impactului, simplificarea procesului de accesare a fondurilor şi soluţionarea problematicilor structurale ale exploataţiilor agricole. Ca noutate, programul aduce simplificarea procedurilor, în special în stadiul întocmirii documentaţiilor pentru proiecte europene. Totodată, va fi redus timpul de evaluare a proiectelor depuse, iar Grupurile de Acţiune Locală ( GAL) vor fi consolidate în vederea dezvoltării sustenabile a teritoriilor rurale, orientată pe rezolvarea unor nevoi reale ale comunităţii.
Centrul Regional 4 a încheiat anul trecut ca fiind cel mai performant centru din toată ţara. A fost ceva fenomenal. Atât beneficiarii, cât şi administraţia s-au descurcat extraordinar pentru a atrage fonduri europene pe judeţele arondate acestui centru. Chiar din luna mai a acestui an încercăm să deschidem primele sesiuni pentru ce va urma în următorii şapte ani, adică în perioada 2014-2020. A avut loc o reformă a politicii europene pe partea de agricultură, care nu este atât de esenţială în partea de fond, ţine mai mult de formă. O să spun care sunt modificările faţă de cei şapte ani de finanţare care se încheie şi următorii şapte ani care urmează. Programul este deja trimis pentru o primă consultare la Comisia Europeană. Impresia pare a fi mulţumitoare şi programul pare a fi creat aşa cum trebuie. Însă, programul oficial îl vom trimite în luna iunie şi până atunci aşteptăm sugestii. Măsurile principale de finanţare şi pentru care a fost şi un grad foarte mare de accesare în perioada trecută vor continua. Vor continua investiţiile în ferme, în procesarea produselor agricole, din păcate cu finanţări puţin mai mici, pentru că şi alocarea financiară a României a fost negociată şi s-a obţinut o finanţare mai mică decât în programul trecut. Nevoile sunt aceleaşi, poate în anumite sectoare chiar mai mari. De asemenea, vor continua investiţiile pentru tinerii fermieri şi schema de ferme mici. Va continua şi schema pentru investiţii în afara agriculturii.
A explicat George Turtoi, secretar de stat MADR
De la 1,3 miliarde, bugetul a fost micşorat până la 1,1 miliarde
O noutate absolută în cadrul programului este subprogramul de pomicultură. De altfel, pe partea de investiţii în infrastructura rurală apare o schimbare faţă de anul trecut. Banii sunt mai puţini. De la 1,3 miliarde, bugetul a fost micşorat până la 1,1 miliarde.
Subprogramul de pomicultură reprezintă o pălărie pusă peste mai multe măsuri de finanţare, toate direcţionate către zona de pomicultură. Pe partea de investiţii în infrastructura rurală apare o schimbare faţă de anul trecut. Banii sunt mai puţini. Nu mai avem 1,3 miliarde, avem 1,1 miliarde. Diferenţa mare este că nu vom mai finanţa proiecte integrate. Nu vor mai fi punctate proiecte care vor avea şi cămin cultural, afterschool, ansamblu folcloric. Componentele vor fi finanţate individual. Singurele proiecte acceptate ca integrate vor fi cele de investiţii de alimentare cu apă. De asemenea, nu vom mai finanţa infrastructura în zonele de sărăcie. Se va da punctaj pentru proiectele realizate în comune care au potenţial de dezvoltare şi economic.
A precizat George Turtoi, secretar de stat MADR
O altă prioritate va viza sistemul de irigaţii, fiind asigurată o sumă care să acopere toate utilităţile în acest sens, în întreaga ţară. 370 milioane de euro se vor îndrepta, în următorii şapte ani, către sistemul de irigaţii.
Avem un pachet de măsuri pentru mediu şi climă. Va continua măsura de împădurire a terenurilor agricole cu o finanţare de 100 milioane de euro, dar vom încerca să o facem fezabilă.
Mai avem investiţii în infrastructura agricolă de acces şi investiţiile în irigaţii. De data aceasta, pe irigaţii a fost prevăzută o sumă care să asigure tot necesarul României pe partea de infrastructură secundară. În total avem o alocare de 370 milioane euro pe partea de investiţii în irigaţii. Pe infrastructură de adapatre finanţarea este cam de 570 milioane euro, însemnând drumurile agricole, de exploatare şi cele forestiere.
George Turtoi, secretar de stat MADR
«Fondul mutual va permite despăgubirea membrilor afiliaţi»
O altă noutate absolută pe program este o măsură de gestionare a riscurilor. Este vorba de un fond mutual care reprezintă un fond la care contribuie fermierii pentru ca atunci când se produc anumite pagube climatice care nu sunt acoperite de firmele de asigurări, acest fond să despăgubească membrii care sunt afiliaţi. Funcţionează doar în câteva state din U.E. Pentru acest fond mutual au fost alocate aproximativ 200 milioane de euro. Dacă va funcţiona aşa cum trebuie, ne vom gândi şi la realocări către această măsură.
George Turtoi, secretar de stat MADR
Programul urmăreşte îmbunătăţirea accesului la finanţare a fermelor mici şi mijlocii
PNDR 2014-2020 îşi propune crearea unui sistem flexibil de susţinere financiară prin corelarea instrumentelor financiare-scheme de creditare, fonduri de garantare, fonduri mutuale, avansuri. Mai mult de atât, se urmăreşte îmbunătăţirea accesului la finanţare a fermelor mici şi mijlocii, atât în faza de demarare a afacerii, cât şi în faza de dezvoltare. Vor fi asigurate dezvoltarea şi modernizarea sectoarelor agroalimentar şi forestier.
Măsurile din PNDR se împart în şapte paliere. Vor fi pe de o parte, investiţiile din sectorul agricol, măsurile nonagricole, cele suport care ajută fermierii şi locuitorii spaţiului rural să capete cunoştinţe pentru a-şi dezvolta propria afacere. De asemenea, vorbim de o măsură care vizează investiţii pe grupurile de acţiune locală. Un loc important îl ocupă şi măsurile de mediu şi climă, dar şi subprogrmaul pomicol care are o parte importantă în ceea ce priveşte restructurarea acestui sector de o mare importanţă pentru România. Avem o serie de angajamente restante pe care trebuie să le onorăm.
Daniela Rebega, director AM PNDR, MADR
«Avem un program de Master care se adresează consultanţei în agricultură şi modului în care fermierii pot accesa fonduri europene»
Ne bucurăm că suntem gazda unui eveniment important. Craiova este centrul de greutate al agriculturii din zona Olteniei. Facultatea de Agricultură a fost întotdeauna un motor al dezvoltării acestei ramuri a economiei naţionale. Îtotodeauna Facultatea de Agricultură s-a implicat în dezvoltarea acestui sector, în zona Olteniei, atât prin specialiştii care s-au format în această instituţie, cât şi prin programele care s-au desfăşurat şi în cadrul cărora facultatea a fost parteneră. De asemenea, noi am ajutat la şcolarizarea fermierilor, care au beneficiat de diverse măsuri de sprijin. Tinerii noştri studenţi sunt foarte interesaţi şi pasionaţi de acest subiect, pentru că încercăm să le insuflăm spiritul de preocupare pentru agricultură. Trebuie să învăţăm să fim competitivi într-o agricultură din ce în ce mai formală. Avem un program de Master care se adresează tocmai consultanţei în agricultură şi modului în care fermierii pot accesa fonduri europene.
Marin Soare, decanul Facultăţii de Agricultură şi Horticultură Craiova
Programul nu mai prevede criterii de selecţie, ci anumite principii de selecţie
Programul creează un cadrul general prin care se pot gestiona mult mai eficient şi mult mai flexibil alocările viitoare. Programul nu mai prevede criterii de selecţie, ci anumite principii de selecţie. În plus, se încearcă ca la depunerea proiectelor să existe o documentaţie cât mai simplă, urmând ca ulterior, dacă proiectul este declarat eligibil şi selectat, la momentul contractării, beneficiarul să aducă toate avizele şi proiectul tehnic pentru a putea semna contractul. De asemenea, pentru beneficiarii privaţi, un ajutor substanţial constă în eliminarea procedurilor de achiziţie.
