NATO va trimite Kremlinului o propunere scrisă la sfârșitul acestei săptămâni pentru a „încerca să găsească o cale”, pe fondul tensiunilor crescânde legate de acumularea de trupe ale Rusiei la granița cu Ucraina, a spus marți secretarul general Jșens Stoltenberg.
„Vom sublinia că suntem gata să stăm și să discutăm despre controlul armelor, dezarmare, transparența activităților militare, mecanismele de reducere a riscurilor și alte probleme care sunt relevante pentru securitatea europeană. Și, de asemenea, să ascultăm și să ascultăm preocupările Rusiei”, a spus Stoltenberg.
Săptămâna trecută, șeful NATO a declarat că alianța militară occidentală va trimite în curând propunerile sale scrise Rusiei, ca răspuns la cererile de securitate ale Moscovei, și că va sugera discuții serioase privind controlul armelor și măsuri de transparență privind activitățile militare și desfășurarea de rachete.
Declarațiile lui Stoltenberg vin la o zi după ce NATO a anunțat că unele țări membre își pun forțele în așteptare și trimit nave și avioane de luptă suplimentare în Europa de Est.
Mișcările au semnalat temerile crescânde cu privire la o posibilă invazie rusă a Ucrainei, după luni de manevre militare ale Moscovei.
Stoltenberg a spus că „încă există o cale de ieșire diplomatică” din criza Rusia-Ucraina, „dar asta necesită ca Rusia să detensioneze și să fie gata să se angajeze cu bună-credință în discuțiile politice cu NATO și aliații NATO”.
Rusia este acuzată că a mobilizat aproximativ 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar administraţia de la Kiev se teme de o invazie sau de o lovitură de stat.
Kremlinul a negat în repetate rânduri că plănuieşte să atace Ucraina, dar a susţinut că sprijinul NATO pentru ţară constituie o ameninţare tot mai mare pe flancul vestic al Rusiei.
„NATO nu va desfăşura forţe de luptă NATO în Ucraina, dar trebuie să fim siguri că nu există nicio înţelegere greşită cu privire la pregătirea noastră, angajamentul nostru de a apăra toţi aliaţii, în special în partea de est a alianţei”, a declarat Stoltenberg pentru CNN, explicând de ce alianţa şi-a sporit prezenţa în partea sa de est, în regiunile Mării Negre şi Baltice.
Într-un comunicat de luni, NATO a spus că statele membre au anunţat în ultimele zile o serie de desfăşurări de forţe în Europa de Est, scrie hotnews.ro
Printre acestea se numără trimiterea de către Danemarca a unei fregate în Marea Baltică şi a patru avioane de luptă F-16 în Lituania; Olanda a trimis două avioane de vânătoare F-35 în Bulgaria; Franţa şi-a exprimat disponibilitatea de a trimite trupe în România; iar SUA iau în considerare creşterea prezenţei sale militare în Est.
Nu a existat nicio sugestie în declaraţie că trupele ar fi folosite pentru a ajuta Ucraina, care nu este membră NATO.
Stoltenberg a declarat pentru CNN că NATO se gândeşte dacă să îşi extindă şi mai mult poziţia cu „o prezenţă avansată sporită sau grupuri de luptă, tot în sud-estul alianţei”.
„Descurajarea puternică este cea mai bună modalitate de a preveni orice atac asupra oricărui aliat al NATO şi cea mai bună modalitate de a preveni un conflict”, a adăugat el.
De partea cealaltă, Kremlinul cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria.
Washingtonul urmează să transmită în următoarele zile răspunsuri scrise Moscovei privind garanţiile de securitate.
