Sfântul Ștefan, primul martir al Bisericii
În fiecare an, pe 27 decembrie, în a treia zi după Nașterea Domnului, românii sărbătoresc ziua Sfantului Stefan, unul dintre ucenicii lui Iisus si primul martir al Bisericii. Numele Ştefan înseamnă în greaca veche "cununa lui Dumnezeu". În această zi, peste 450.000 de români îşi sărbătoresc onosmatica.
O veche tradiție spune că de ziua Sfântului Ștefan este bine să aducem în casă icoana care-l infățișează pe acest martir, sfântul ajutându-i pe creștinii care au probleme de sănătate, dar și pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane.
În tradiție se mai spune că pentru sporul casei și sănătatea rudelor bolnave sau păgubite este bine ca în 27 decembrie să dăruim icoana Sfântului Ștefan sau o candelă nouă, aprinsă.
În această zi, în biserici se pomenesc creștinii care au murit în împrejurări dramatice și se împart pachete cu alimente celor care poartă numele Sfântului Ștefan.
În unele zone din Muntenia se prepara Painicile lui Ștefan, care au formă rotundă și sunt făcute dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac.
Unse cu miere, aceste painici rotunde amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfantul Stefan. Dupa ce se sfințesc de catre preot, la biserica, se impart de pomana copiilor saraci. Se mai zice ca in aceasta zi persoanele certate trebuie sa se impace.
Stefan a fost unul dintre ucenicii lui Iisus Hristos, care il urmau pretutindeni si care au asistat direct la faptele sale. Condamnat la moarte în anul 33 de autoritatile iudaice,Ștefan deschide drumul unui impresionant sir de martiri crestini, pedepsiti pentru credinta lor.
Sfantul Stefan era de neam ales si provenea din semintia lui Avraam. Misiunea Sfantului Stefan era aceea de a demonstra ca Iisus Hristos este Mesia, cel prezis de prooroci in Vechiul Testament. Datorita ravnei si credintei sale, Dumnezeu l-a invrednicit cu puterea de a savarsi minuni.
Avand harul divin al minunilor, care-i insoteau adesea propovaduirile, Sfantul Stefan a starnit mania autoritatilor iudaice, care l-au chemat la judecata in fata Sinedriului, un tribunal la vechii evrei, acuzandu-l de blasfemie, care la acea vreme se pedepsea cu moartea, dar si de faptul ca strica Legea lui Moise.
In fata Sinedriului, Stefan si-a prezentat argumentele sale solide din scripturi, aratand ca legea se implineste prin Hristos, adica prin Mesia, cel prezis de profeti, dar nu a reusit sa-i convinga pe judecatori, fiind alungat din cetate si lovit cu pietre.
Prabusit sub povara bolovanilor aruncati asupra lui, Stefan a avut totusi puterea ca, inainte de a muri, sa ceara iertare pentru ucigasii lui: "Doamne, nu le socoti lor pacatul acesta".
Sfantul Stefan a fost ucis cu pietre in valea lui Iosafat. Avand in vedere ca in vremea aceea cei care erau ucisi cu pietre nu puteau fi inmormantati in cavoul familiei, se presupune ca trupul Sfantului Stefan a fost pus in mormantul unui crestin.
Moastele sale au fost descoperite in anul 415, atunci cand preotul Luchian din Kefar-Gamala a avut o viziune. Cand i s-au descoperit moastele, pe mormantul sau a fost scris "chiliel", care in limba ebraica inseamna "cununa", pentru ca el a luat, cel dintai dintre crestini, cununa muceniciei.
Peste 450.000 de români iși serbează onomastica de Sfântul Ștefan
Peste 450.000 de romani isi serbeaza onomastica de Sfantul Stefan, cei mai multi fiind barbati – 330.256, iar cele mai raspandite nume sunt Stefan, Stefania si Istvan, potrivit informatiilor transmise de Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
In total, 450.901 romani isi serbeaza onomastica in a treia zi de Craciun. Barbati sunt 330.256, purtand numele: Stefan (276.406), Istvan (33.410), Fanel (8.677), Fanica (5.389), Stefanel (3.396), Stefanut (2.360), Fanuta (52), Fane (562) si Stefanus (4).
Si 120.645 de femei poarta nume derivate din Stefan, cele mai multe numindu-se Stefania (88.378), Stefana (21.944), Fanica (8.951), Fanuta (1.040) si Fana (332).
sursă foto:www.realitatea.net
