Programul Național de Dezvoltare Rurală a suferit modificări. Începând cu noua etapă de finanțare 2014-2020 au apărut anumite schimbări.
Castelia Moreanu, director executiv adjunct APIA Dolj a prezentat modificările apărute în cadrul noului PNDR.
Instituția prefectului a transmis prin intranet toată legislația națională privind implementarea măsurilor de mediu și climă finanțate prin PNDR 2014-2020, iar primarii sunt obligați să afișeze această legislație.
„Noul PNDR 2014-2020 a fost aprobat de către Comisia Europeană în 26 mai 2015 cu aplicabilitate din 2015. Campania nu a început la 1 martie cum ar fi fost normal și cum este în fiecare an și a început pe 28 martie cu prelungirea fără penalități până pe 15 iunie, anii anteriori fiind până pe 15 mai. Încă se mai depun cereri până pe data de 10 iulie cu penalitate de 1% pe fiecare zi lucrătoare pentru cei care nu au depus. Modificările noului PNDR sunt în esență puține, dar destul de importante. Nu se mai plătește terenul cultivat și abandonat, se plătește teren necultivat doar o dată în asolament la patru, cinci ani, fapt pentru care la această dată, noi, din 444.000 de hectare cât am avut solicitate la plată în 2014, avem aproape 400.000 de hectare solicitate la plată și avem 100.000 de hectare de teren declarat necultivat și nesolicitat la plată la nivelul județului Dolj”, a transmis Castelia Moreanu.
Fermierul beneficiează de 53 euro, plată în plus la hectar
”Modificările din noul PNDR 2015-2020 sunt în sensul că Doljul nu mai are doar 32 localități la zone defavorizate, are 74, dar sunt pe partea de sud a județului unde se lucrează efectiv și sunt luați ca factori de determinare a plăților suplimentare, 9 elemente de climă și mediu, nu mai sunt luate doar elementele de sol. Județul Dolj mai poate beneficia pe zece localități de pachetul trei pentru pajiști și pe cinci localități de pachetul cinci. Pachetul patru, plante verzi, poate beneficia orice fermier din județul Dolj, dar orice fermier din județul Dolj dacă face diversificarea respectând termenii de la zece hectare, poate să aibă și 10.000 de hectare, beneficiază de o plată în plus de 53 euro la hectar, respectând diversificarea și înverzirea în cuantum de 5% din terenul arabil lucrat”, a mai adăugat Castelia Moreanu.
Registrul agricol electronic, soluția viabilă
De asemenea, a amintit și de ordinul de ministru unde au fost incluse modificări în ceea ce privește completarea și depunerea cererii unice de plată. S-a decis, printre altele, că pentru anul 2015 se va cere adeverința folosind datele privind terenul agricol utilizat, înscrise în Registrul agricol 2014, dacă registrul 2015-2019 nu este disponibil.
Pentru a demonstra că terenul este la dispoziția fermierului, solicitanții vor prezenta o serie de documente, după caz. Astfel, proprietarii vor depune o copie după titlul de proprietate, iar în cazul în care nu dețin acest document vor prezenta o adeverință, împreună cu o declarație pe propria răspundere și un tabel centralizator, cu terenurile deținute.
„Ordinul de ministru 619/2015 în bază căruia se depun cereri la APIA a suferit modificări, ultima până în 13 iunie deoarece începând cu acest an se face o cerere unică de plată în care intră terenul arabil, pășunile și animalele pe care le are în exploatație un fermier. S-a modificat, plata se face doar către fermieri activi, adică cei care produc ceva agricol și valorifică acea producție și dovada o fac cu acele carnete de producător. Noi suntem întârziați, dar practic, instituția noastră nu are nicio vină pe modificările legale care ar fi trebuit să fie din 2014 aprobate și în sensul acesta am avut destule dificultăți cu aglomerațiile create la centrele locale de depunere a cererilor.Registrul agricol și obligația corectitudinii datelor din registrul agricol a fost și rămâne al primăriilor prin funcționarii cu decizie de completare a acestui registru. Pe 2010-2014 am avut surpriza să nu aibă registrul agricol completat. Pe 2015 au întârziat-o fantastic de mult pentru că nu au venit normele în condițiile în care sunt foarte puține modificări față de anii anteriori. Dacă se va face registrul agricol electronic atunci nu va mai fi nicio obiecție și nu vom avea probleme nici noi cu fermierii, nici instituțional, nimeni cu nimeni”, a declarat Castelia Moreanu.
„Să absorbim mai mulți bani pentru județ”
Prefectul județului Dolj, Nicolae Sorin Răducan a îndemnat pe reprezentanții APIA să colaboreze cu Direcția Agricolă astfel încât să fie absorbite cât mai multe fonduri financiare.
„Să colaborați mai mult cu Direcția Agricolă, cu Camera Agricolă și când aveți nevoie și să apelați și la instituția prefectului. Important este să absorbim câți mai mulți bani pentru județ, iar agricultura fiind de bază să încercăm să avem o agricultură cât de cât performantă”, a spus prefectul județului Dolj, Nicolae Sorin Răducan.
