Autorul Gheorghe Smeoreanu, jurnalist şi scriitor, şi-a lansat ieri, în sala “Academician Dinu C. Giurescu” a Bibliotecii Judeţene “Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, volumul intitulat “Sfârşitul presei şi ultimul ziarist”. Evenimentul a fost moderat de Nicolae Marinescu şi i-a avut ca invitaţi pe Mihai Firică, Davian Vlad şi Gabriel Nedelea.
Invitaţii au vorbit despre cariera lui Gheorghe Smeoreanu.
Gheorghe Smeoreanu este nu numai absolvent de două facultăţi, dar şi un om redutabil de presă, un fondator de presă, a întemeiat câteva publicaţii importante în Vâlcea şi în Piteşti, publicaţii ce au avut impact şi rezonanţă. Este, de asemenea, şi un realizator de televiziune, a avut, ani de-a rândul, emisiuni la televiziuni locale din Vâlcea, emisiuni de audienţă deosebită. A venit şi momentul adevărului, în care am citit textele lui Gheorghe Smeoreanu, aşa cum se citeşte o carte, pentru că până la urmă este şi asta ceva, când textul devine carte. Chiar şi pentru autor, modul în care îşi vede gândurile transformate în literă tipărită devine o experienţă interesantă. Am descoperit cu mare satisfacţie că am în faţă textele unui autor de excepţie. Într-un fel, textele domniei sale sunt nişte microeseuri pornite din întâmplări cotidiene, sunt texte pornite din experienţa cotidiană. Avem în faţă un produs ce este de o calitate cu totul remarcabilă. Textele domniei sale m-au impresionat.
A spus Nicolae Marinescu
Om de televiziune, jurnalist, scriitor şi poet, Gheorghe Smeoreanu „călătoreşte printre idei, printre cărţi”.
Gheorghe Smeoreanu este un jurnalist redutabil, am urmărit multe dintre emisiunile domniei sale şi din textele scrise. Este un jurnalist care abordează teme politice sau legate de ceea ce se întâmplă în oraşele în care locuieşte deja, pentru că Vâlcea şi Piteşti sunt locurile sale predilecte din care îşi alege subiectele, dar nu înainte de toate vorbesc despre un poet, pentru că domnul Gheorghe Smeoreanu este un poet, a debutat în poezie şi are şi în carte o mărturisire când a scris poezii în studenţie, o întâmplare amuzantă, pentru că această carte este scrisă de un om care ştie să jongleze cu ideile, să îşi aleagă oamenii cu care conversează şi este un om care traversează generaţiile. Sunt convins că această carte vă va surprinde. Domnul Gheorghe Smeoreanu este un om tânăr, în ciuda experienţei profesionale şi a experienţei de viaţă.
Spune Mihai Firică
Gheorghe Smeoreanu este un „scriitor deghizat în jurnalist”, el foloseşte instrumentul jurnalistului pentru a contempla lumea şi încearcă să o descifreze.
Gheorghe Smeoreanu este într-adevăr jurnalist, fondator de publicaţii, proprietar de ziar, moderator de emisiuni televizate, dar în principal înainte de toate, Gheorghe Smeoreanu este un intelectual autentic, şi un scriitor redutabil. Tocmai de aceea această carte, «Sfârşitul presei şi ultimul ziarist» ni se dezvăluie ca o colecţie de gânduri ale unui scriitor deghizat în jurnalist. Citind «Sfârşitul presei şi ultimul ziarist» nu putem să nu observăm că autorul abordează teme diverse de la artă, film şi cărţi în mod special, până la jurnalism, filozofie, politică, dragoste şi moarte. Este o bătălie a ideilor, la care asistăm şi, astfel, ne confruntăm cu o carte, care relevă fibra autorului ei, fiinţa profundă a lui Gheorghe Smeoreanu.
A spus Davian Vlad
Titlul prezintă o notă ironică, deoarece ultimul ziarist este şi primul ziarist.
Gabriel Nedelea: „Această carte, care se numeşte «Sfârşitul presei şi ultimul ziarist» pleacă de la titlul lui Francis Fukuyama, «Sfârşitul istoriei şi ultimul om», dar mi-am dat seama că, în acelaşi timp, este o modă, o modă benefică a acestui sfârşit”.
«Presa s-a schimbat datorită reţelelor de socializare»
Autorul a vorbit despre percepţia sa asupra presei şi în ce fel a evoluat presa în ultimii 25 de ani.
În ultimii 25 de ani, în judeţele pe care le ştiu eu, Vâlcea şi Argeş, au existat în fiecare dintre judeţe cel puţin o sută de gazete şi vreo mie de ziarişti. Timp de 25 de ani, 80 dintre aceste gazete au murit, şi dintre o mie de jurnalişti au mai rămas o sută, dar toţi însă au murit blând, au murit în chinuri şi au murit înjurându-i pe cei care reuşeau să trăiască în continuare. Noi, cei care am supravieţuit, ne-am dezvoltat un sistem cu un metabolism foarte interesant, în sensul că ne-am hrănit cu înjurături, mai ales la începuturile presei libere. Dacă aş avea timp, aş scrie o carte cu cele mai frumoase înjurături, pe care le-am citit în presă, frumoase într-un sens paradoxal. Apariţia reţelelor de socializare este un lucru bun, dar şi un lucru rău în presă. Presa s-a schimbat foarte mult, dar atrag atenţia că s-a schimbat în bine datorită reţelelor de socializare.
Ne-a spus Gheorghe Smeoreanu
Întâlnirea s-a încheiat cu o serie de întrebări, la care au participat şi viitori jurnalişti, studenţii de la Facultatea de Litere, specializarea Jurnalism, dar şi cu o sesiune de autografe din partea autorului.
