Vladimir Putin și-a asigurat duminică un nou mandat după ce a obținut potrivit primelor rezultate oficiale peste 87% din voturi, într-un scrutin întins pe durata a trei zile.
Potrivit Comisiei electorale ruse, Vladimir Putin obține 87,17% din voturi la alegerile prezidențiale din Rusia, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale după procesarea a 70,03% din voturi.
Marja de victorie a lui Putin a fost cea mai bună de până acum, depăşind cea mai mare marjă de 76,7% din cele patru alegeri anterioare, în 2018, potrivit News.ro. Prezenţa la vot în acel an a fost de 67,5%.
Peste opt milioane de persoane au votat online la alegerile prezidenţiale din Rusia, a declarat duminică un oficial al comisiei electorale, citat de Reuters.
„Alegerile nu sunt, în mod evident, libere și nici corecte, având în vedere modul în care domnul Putin a închis oponenții politici și a împiedicat pe alții să candideze împotriva lui”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe.
În discursul ținut duminică seara, Putin a spus că victoria sa va permite țării să devină mai puternică și mai eficientă, în timp ce susținătorii săi îi scandau numele, potrivit televiziunii de stat, relatează Reuters.
Președintele Vladimir Putin a dat asigurări că țara sa nu se va lăsa „intimidată” sau „zdrobită”, după doi ani de conflict în Ucraina și criză cu Occidentul.
„Nu contează cine vrea să ne intimideze sau cât de mult, nu contează cine vrea să ne zdrobească sau cât, voința noastră sau conștiința noastră. Nimeni nu a reușit vreodată să facă așa ceva în istorie. Nu a funcționat astăzi și nu va funcționa în viitor.”
„Aceasta… ne permite să consolidăm societatea, să arătăm corectitudinea căii pe care o urmăm, corectitudinea drumului pe care îl urmăm și să creăm condiții pentru continuarea mișcării, astfel încât Rusia să fie chiar mai puternică, mai eficientă”.
Putin a mulțumit tuturor celor care s-au prezentat la vot.
„Astăzi sunt recunoscător tuturor luptătorilor noștri. Nimeni nu va mai suprima Rusia. Suntem o familie unită. Sunt sigur că toate planurile vor fi îndeplinite, obiectivele atinse”, a mai spus președintele rus.
Vladimir Putin a declarat că a fost de acord cu un schimb de prizonieri care-l implica pe regretatul opozant rus Alexei Navalnîi înainte de moartea sa în închisoare luna trecută și a spus că este trist când cineva moare.
Putin a spus că principala condiție pentru schimb este ca Navalnîi să nu se întoarcă în Rusia.
- „A murit, este trist. Mi s-a spus cu câteva zile înainte de moartea lui că era o idee privind schimbul lui Navalnîi cu cei care sunt reținuți în Vest. Fusesem de acord cu schimbul.”
Iulia Navalnaia, văduva lui Aleksei Navalnîi, liderul opoziţiei ruse faţă de Vladimir Putin, care a murit în închisoare, s-a prezentat și ea duminică la ambasada Rusiei la Berlin pentru a vota în alegerile prezidenţiale din ţara sa şi a participa la protestul „Amiază/Prânzul împotriva lui Putin”.
Navalnaia a făcut apel înainte de scrutin la susţinătorii săi să meargă la urne în acelaşi moment, duminică la prânz (09.00 GMT), şi să voteze cu orice alt candidat decât Vladimir Putin.
Putin a mai spus că „nu este nicio democrație în Vest, nici în SUA”.
Putin a declarat că Rusia este pregătită pentru discuții cu privire la o propunere franceză de încetare a focului în Ucraina în timpul Jocurilor Olimpice, dar va trebui să țină seama de interesele Rusiei în prima linie.
Putin, care a revizuit Constituția pentru a putea rămâne la conducerea țării sale până în 2036, a avut deja patru mandate (două din patru ani, altele două de șase ani), intercalate de un interludiu ca prim-ministru.
Alegerile au loc cu puțin peste doi ani de când Putin a declanșat cel mai mortal conflict european de după al Doilea Război Mondial, ordonând invadarea Ucrainei, pe care o definește drept „operațiune militară specială”.
La 71 de ani, el a condus deja Rusia mai mult timp decât orice alt lider de după dictatorul sovietic Josef Stalin, care a fost la putere timp de aproape 31 de ani, potrivit News.ro.
Teoretic, el ar putea să candideze pentru un al şaselea mandat şi să continue până în 2036, ceea ce i-ar da o perioadă mai lungă la putere decât Ecaterina cea Mare în secolul al XVIII-lea.
