Potrivit unor surse apropiate anchetei, apelul declarat atât de procurori cât și de Olguța Vasilescu împotriva deciziei Tribunalului București prin care primarul Craiovei a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile se va judeca miercuri, la Curtea de Apel București.
Decizia Tribunalului București
Lia Olguţa Vasilescu a susţinut în instanţă că procurorii anticorupţie nu o acuză că ar fi primit bani, ci că şi-a construit o imagine, potrivit motivării deciziei Tribunalului Bucureşti de respingere a cererii de arestare preventivă formulate de DNA în cazul primarului Craiovei, scrie stiripesurse.ro
Edilul a mai afirmat că nimeni nu a primit vreo sumă de bani, iar denunţurile împotriva ei sunt făcute de persoane cărora le-a refuzat solicitările de acordare a unor avantaje. Ea a cerut totodată instanţei să ţină cont, în analizarea propunerii de arestare preventivă, de faptul că are în întreţinere un copil minor, mai arată sursa citată.
Stiripesurse.ro arată că instanţa a apreciat că este îndeplinită numai una dintre condiţiile pentru a se putea lua măsura arestării preventive a inculpatei, şi anume că probele administrate conduc la suspiciunea rezonabilă că aceasta ar fi săvârşit infracţiunile pentru care este cercetată şi pentru care, potrivit textului de lege indicat, se poate dispune arestarea preventivă.
“Judecătorul apreciază că din probele administrate în cauză până la acest moment (denunţurile şi declaraţiile martorilor…; declaraţiile martorilor…, ale martorilor cu identitate protejată ….s; procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice şi ale dialogurilor purtate în mediul ambiental; contracte de sponsorizare/execuţie lucrări între ONG Asociaţia Pro Craiova şi societăţile comerciale menţionate; înscrisuri, situaţii de lucrări, contracte de atribuire lucrări, acte adiţionale, extrase de cont; planşe fotografice conţinând sloganurile electorale imprimate pe materialele utilizate de inc. în campania din 2012; suporţi optici cu înregistrări ale convorbirilor telefonice şi ambientale) rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpata ar fi săvârşit infracţiunile indicate în referatul cu propunerea de arestare preventivă (…) Judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine ca fiind îndeplinită numai una dintre condiţiile prevăzute cumulativ de dispoziţiile art. 223 alin. 2 Cod procedură penală pentru a se putea lua măsura arestării preventive a inculpatei, în condiţiile în care probele administrate conduc la suspiciunea rezonabilă că aceasta ar fi săvârşit infracţiunile pentru care este cercetată şi pentru care, potrivit textului de lege indicat, se poate dispune arestarea preventivă. Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că, în raport de datele privind gradul de implicare a inculpatei în activitatea infracţională, ţinând cont şi de aspectul că inculpata se află la primul conflict cu legea penală şi de împrejurarea că aceasta are un copil minor (în vârstă de 6 ani) în întreţinere, măsura arestării preventive solicitată de parchet nu este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse acestora şi nici nu este necesară pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatei de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni, propunerea de arestare preventivă a inculpatei urmând a fi respinsă ca neîntemeiată”, se arată în încheierea Tribunalului Bucureşti, potrivit Adevărul.
