Pentru orice observator al vieții politice românești este clar că lucrurile nu au mers bine in anii din urma, pe actualul sistem electoral, care nu este favorabil societatii. Această situație este scoasă în evidență de majoritatea sondajelor de opinie dar și de numărul tot mai mare de lideri politici aflați în coliziune cu justiția.
Chiar dacă au trecut douăzeci și cinci de ani de la ruptura de totalitarismul ceaușist, România pare să nu găsească drumul spre normalitate. Asta se întâmplă deoarece bătălia politică nu mai are ca țel guvernarea în folosul națiunii ci accesul la bugetul național în folosul clanurilor de partid și a mafiei care gravitează în jurul partidelor politice tradiționale.
Din acest motiv, am salutat la momentul potrivit modificarea legislației electorale care a permis înființarea de partide politice cu mai multă ușurință, prin reducerea numărului de semnături și respectiv prin renunțarea la anvergura națională pretinsă oricărui partid. Am considerat că în acest fel vor apărea noi partide care la rândul lor, vor genera noi lideri politici. Însăși apariția Mișcării Liberale este un astfel de exemplu.
Din păcate, facilitățile oferite de aceste modificări au fost aproape imediat diminuate și uneori anulate de alte modificări, de această dată aduse legislației electorale. Un bun exemplu în acest sens, este Legea 115 / 2015 privind desfășurarea alegerilor locale, o lege care sub aparențe democratice conține nenumărate prevederi menite să resticționeze accesul partidelor mici și nou înființate la competiția electorală pentru primării, consilii locale și consilii județene.
Trebuie observat că legiuitorii au avut mereu grijă ca partidele mari să nu fie deranjate prin înființarea partidelor mici, iar când lucrul acesta a devenit posibil după iunie 2016, aceeiași legiuitori s-au grăbit să aducă acele modificări care să le păstreze și pe mai departe privilegiile. O atitudine firească dacă acceptăm că legiuitorii sunt reprezentanții marilor partide care se folosesc de dreptul lor de a confecționa legile în folosul propriu și nu în folosul democrației românești.
Cu alte cuvinte, chiar dacă se permite înființarea de noi partide cu o lege, pentru aceleași partide se creează greutăți în participarea în alegeri, prin alte prevederi. Este aceeași situație în care o competiție este arbitrată chiar de unul dintre competitori, în defavoarea și împotriva celuilalt competitor.
În acest context, am salutat intențiile anunțate de primul ministru Dacian Cioloș în programul său de guvernare prezentat în noiembrie 2015, la investire, respectiv amendarea în regim de urgență a legislației electorale pentru a se stabili alegerea primarilor și președinților de consilii județene în două tururi de scrutin, concomitent cu eliminarea pragului pentru consiliile locale și județene precum și reducerea numărului de semnături pentru susținerea candidaturilor.
Iată de ce, solicităm primului ministru să-și respecte promisiunile făcute cu doar două luni în urmă. De asemenea, îi cerem să devină un factor activ în modificările ce trebuie aduse legislației electorale, tocmai pentru că este un independent și nu un jucător politic.
Partidul Mișcarea Liberală consideră că astăzi, mai mult ca oricând, este nevoie de liberalizarea unei piețe politice acaparată de doi jucători politici și de acoliții lor. În acest sens, cerem printre modificările legii să fie avute în vedere următoarele:
-
alegerea primarilor localităților să se facă în două tururi de scrutin.
-
alegerea președinților consiliilor județene să se facă prin vot uninominal, în două tururi de scrutin.
-
partidele politice parlamentare să nu mai fie favorizate în desemnarea reprezentanților în secțiile de votare.
-
pragul electoral pentru alegerile locale să fie modificat în sensul diminuării sale pentru independenti, partide politice (3 %) si aliante electorale (5 %).
-
pragul electoral pentru alegerile parlamentare să fie reconsiderat în sensul acceptării partidelor nou înființate, care nu au cum decat sa fie mici in aceasta faza de reasezare a spectrului politic, în competițiile electorale județene sau regionale.
-
partidele politice să nu mai fie obligate să colecteze semnături pentru susținerea candidaturilor, 1 % in fiecare unitate administrativ-teritoriala sau 100 de semnaturi intr-o comuna este complicat, nerelevant si nefezabil din anumite considerente.
Dan Horațiu Buzatu – Președintele Partidului Mișcarea Liberală
Gabriel Staicu – Membru fondator al Partidului Mișcarea Liberală
Octavian Bădescu – Președintele Consiliului de Coordonare PML – București
