Un oltean a descoperit o brăţără dacică de o importanţă extraordinară. Acesta ar fi putut să încaseze o recompensă de 45% din valoarea bunului de patrimoniu, însă trebuie să fie astăzi, în schimb, că a scăpat de un dosar penal.
Vestea că o brăţară din aur care cântăreşte peste 100 grame este în posesia unui cetăţean din Optaşi-Măgura, judeţul Olt, alerta cu peste patru ani în urmă poliţia din Olt. Bărbatul, un om simplu, paznic la o benzinărie din localitate, a mers cu un fragment din brăţară la o casă de amanet, pentru a şti dacă ceea ce deţine este aur. În câteva zile, isprava sa a devenit însă un caz preluat ulterior de Parchetul General, ieşind la iveală că este vorba de un obiect de patrimoniu de o valoare deosebit de importantă. Descoperită în timp ce săteanul săpa un şanţ Florin Stănciucu, un tânăr din Optaşi-Măgura, descoperise în 2015, cu aproape doi ani înainte de a se afla că bunul este o brăţară dacică, în timp ce săpa un şanţ pentru a construi un gard, un obiect căruia nu i-a dat aproape nicio importanţă.
La început au ştiut doar membrii familiei şi doi-trei vecini, cărora, povestea tânărul în 2017, le-a cerut părerea. „O tinichea!“, ar fi dat rapid verdictul vecinii consultaţi. O vreme, cu brăţara-bun naţional s-au jucat copiii tânărului, până într-o zi când soţia acestuia şi-a adunat toate bijuteriile într-o geantă. La aproape doi ani de la acel moment femeia a dat din nou peste geantă şi s-a reaprins interesul pentru obiectul descoperit întâmplător. Înainte ca bărbatul să ducă un fragment la „specialistul“ de la casa de amanet, încercase să cureţe brăţara cu tot felul de substanţe, potrivit adevărul.ro.
Metalul preţios a rezistat tuturor experimentelor, însă lucrurile nu s-au oprit aici şi bărbatul a rupt un fragment. „Am vrut să văd dacă e galben şi în interior“, a mărturisit cu sinceritate tânărul. Acel gest al lui a făcut ca valoarea estimată a brăţării să scadă semnificativ.
Bărbatul a aflat ce comoară a deţinut timp de doi ani în momentul în care s-a trezit cercetat într-un dosar penal, iar brăţara dacică a devenit „corp delict“. La luni bune de la momentul la care descoperirea a fost făcută publică, la Muzeul Naţional de Istorie se organiza o conferinţă de presă, despre valoarea brăţării vorbind chiar directorul muzeului, dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, iar despre aspectul juridic al cazului, procurorul-general al României de la acea dată, Augustin Lazăr. „Este o brăţară de aur databilă la mijlocul secolului I î. Hr., decorată cu un cap de dragon înaripat după modelul brăţărilor deja cunoscute de la Sarmisegetuza, dar nu are decât două spirale şi nu se termină în mod simetric la cealaltă extremitate tot cu un cap de dragon. Este o brăţară simplă, realizată prin tehnica baterii, dintr-un lingou. Este al doilea obiect de aur cunoscut în Muntenia din civilizaţia dacică şi are calitatea de a fi şi cel mai greu obiect de aur dacic cunoscut până în prezent la sud şi la est de Carpaţi“, menţiona la acel moment dr. Oberlander-Târnoveanu.
Brăţara va fi adusă şi expusă la muzeul din Slatina
La mai bine de patru ani de când s-a aflat de brăţară, noutatea este că bunul de patrimoniu va ajunge în sfârşit la Muzeul Judeţean Olt, aşa cum a existat, încă din 2017, promisiunea. Vestea a dat-o directorul muzeului oltean, George Smarandache, menţionând că la sfârşitul acestei luni brăţara va ajunge la muzeu, chiar în aceste zile făcându-se pregătiri pentru a fi expusă publicului.
Smarandache a mai precizat şi că procesul de evaluare a fost finalizat, valoarea bijuteriei unice fiind de aproximativ 40.000 euro. Ceea ce i-a diminuat semnificativ valoarea este faptul că a suferit acea deteriorare, descoperitorul rupând pur şi simplu un fragment din brăţară.
Florin Stănciucu îşi exprima, la momentul la care s-a aflat în toată ţara că o brăţară dacică a fost descoperită în Olt, să beneficieze de o răsplată, sau măcar „să-mi facă şi mie o poză şi să o pună la muzeu“. Acum însă cea mai mare bucurie este, cu siguranţă, faptul că nu va avea de suferit pentru cele întâmplate. Dacă, în schimb, ar fi anunţat autorităţile despre descoperirea făcută, în termen de 72 ore, ar fi putut încasa până la 45% din valoarea bunului descoperit.
