Conecteaza-te cu noi

Actualitate

O nouă boală cerebrală misterioasă a apărut în Canada

Publicat

pe

Medicii din Canada întâlnesc pacienți care prezintă simptome similare cu cele ale bolii Creutzfeldt-Jakob, o afecțiune fatală foarte rară, care atacă creierul.

Boala Creutzfeldt-Jakob (CJD) este o boală degenerativă cerebrală fatală și foarte rară. Pacienții prezintă deficiențe de memorie, modificări de comportament și dificultăți de coordonare. O categorie cunoscută este varianta CJD care este legată de consumul de carne contaminată cu boala vacii nebune. CJD aparține, de asemenea, unei categorii mai largi de tulburări cerebrale, cum ar fi Alzheimer și Parkinson.

 Boala misterioasă a fost semnalată de medicii în 2015. La acea vreme era un singur pacient, un „caz izolat și atipic”, spune medicul Alier Marrero. Dar de atunci au apărut mai mulți pacienți, iar medicii au reușit să identifice afecțiunea acestui grup ca fiind una diferită – un sindrom „nevăzut până acum”.

Dr. Marrero, neurolog din Moncton, conduce investigația asupra acestei afecțiuni, cu ajutorul unei echipe de cercetători și a agenției federale de sănătate publică, scrie Digi24 care citează BBC.

În prezent sunt 48 de cazuri, împărțite în mod egal între bărbați și femei, cu vârste cuprinse între 18 și 85 de ani. Acești pacienți provin din zonele New Brunswick, Peninsula Acadiană și Moncton. Se crede că șase persoane au murit din cauza bolii.

Majoritatea pacienților au început să prezinte simptome în anii recenți, începând cu 2018, deși se crede că unul le-a avut încă din 2013.

Dr. Marrero spune că simptomele sunt multe și pot varia la pacienți.

La început, pot exista modificări comportamentale, cum ar fi anxietatea, depresia și iritabilitatea, împreună cu dureri inexplicabile, dureri musculare și spasme la persoane care nu au suferit înainte de nicio boală.

Frecvent, pacienții dezvoltă probleme de somn – insomnie sau hipersomnie severă – și probleme de memorie. Pot exista deficiențe în exprimare care avansează rapid, ceea ce face dificilă comunicarea sau apar probleme precum bâlbâiala sau repetarea cuvintelor.

Un alt simptom este pierderea rapidă în greutate și atrofia musculară, tulburările de vedere și problemele de coordonare. Mulți pacienți au nevoie de însoțitori sau scaune cu rotile.

Unii au halucinații și aud sunete ciudate, iar mulți pacienți cred că cei apropiați au fost înlocuiți de impostori.

Potrivit medicului, pacienții suspectați sunt supuși unor teste pentru diverse boli – genetice, autoimune, forme de cancer, programe de screening pentru viruși, bacterii, ciuperci, metale grele și anticorpi anormali. Sunt întrebați despre factorii de mediu, stilul de viață, călătorii, istoricul medical și sursele de hrană și apă.

Dincolo de a ajuta la ameliorarea unor simptome, nu există niciun tratament. Teoria este că boala este dobândită, nu genetică.

„Prima noastră idee comună este că există un element toxic dobândit care declanșează modificările degenerative”, spune dr. Marrero.

Dr. Neil Cashman, neurolog la Universitatea British Columbia, este unul dintre cercetătorii care încearcă să dezlege acest mister medical. În ciuda faptului că pacienții nu prezintă nicio urmă a vreunei boli prionice cunoscute, nu a fost exclusă drept cauză, spune el.

O altă teorie este expunerea cronică la o „excitotoxină”, cum ar fi acidul domoic, care a fost legat de un incident de otrăvire alimentară din 1987 de la midii contaminate, incident petrecut într-o provincie apropiată.

Împreună cu tulburările gastro-intestinale, aproximativ o treime dintre cei afectați prezentau simptome precum pierderea memoriei, amețeli, confuzie. Unii pacienți au căzut în comă și patru au murit.

Dr. Cashman spune că suspectează și o altă toxină – beta-metilamino-L-alanina (BMAA) – care a fost implicată în dezvoltarea unor boli precum Alzheimer și Parkinson. BMAA este produsă de cianobacterii, cunoscute în mod obișnuit ca alge albastre-verzi. Unii cercetători cred, de asemenea, că BMAA este legată de o boală neurodegenerativă documentată la o populație indigenă de pe insula Guam, la mijlocul secolului al XX-lea.

Dr. Marrero spune că este posibil ca boala să fie răspândită și în alte zone, nu doar în comunitățile de pescari cu plaje de nisip în care a fost găsită până acum.

Continue Reading

© 2021. Toate drepturile rezervate.