vineri, mai 3, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

Activismul juridic, o reinventare necesară

Este o certitudine că importanța dreptului în viața cotidiană a crescut. Dreptul este mai complex ca oricând și mai omniprezent ca niciodată. În România, parcă mai mult ca oriunde. Asistăm la o „juridicizare” a societății, în care dezechilibrele sociale, economice, politice ne obligă din ce în ce mai des să recurgem la resorturile juridice, să investigăm bazele legale ale unor decizii care ne influențează viața, chiar din postura de simpli indivizi. Avalanșa de atacuri la adresa justiției, de cele mai multe ori la adăpostul libertății de exprimare, nu numai că a afectat imaginea, ci a sădit și neîncrederea față de actorii vieții juridice și între actorii acestei vieți. Efectele directe au fost diluarea autorității și pierderea respectului cuvenit celor care înfăptuiesc justiția. Cu ușurință s-a putut constata intenția de decredibilizare a justiției și actului de justiție. Alimentarea constantă a mass media cu informații din diferite procese și dezbaterea zi de zi a condus la o erodare a imaginii actului de justiție în sine și deformarea opiniei publice. Telejustiția a creat confuzie cu privire la rolul și locul justiției într-un stat de drept.

Este elocvent, în acest context, cazul Caracal care, pe lângă o disoluție a autorității publice, demonstrează că s-a trecut la o fază nouă: procesul-spectacol, un proces televizat, unul care aduce laolaltă într-un reality-show personaje diverse, deși se află încă în faza cercetării. Tabloidizarea oricărui demers juridic este o realitate. Justiția a căpătat miză politică. Avem de-a face cu o criză de identitate a sistemului judiciar și deopotrivă a profesiilor juridice.
Așa stând lucrurile, este cazul să ne punem multe întrebări privind rolul juristului în societate, care mai este funcția dreptului în societatea democratică.
Alegerea acestui subiect a fost determinată de ceea ce aș numi un atentat la prestigiul și rolul profesiilor juridice. Cadrul legal actual îndeamnă la activism juridic. Identificăm activismul cu acele demersuri care au ca scop realizarea unor schimbări sociale și politice. Când mă refer la activism juridic mă gândesc la orice acțiune conștientă menită să facă aplicabilă în mod clar și deplin legea. Nu suntem doar în ipoteza celui orientat către respectarea legislației, ci profesionistul dreptului este interesat mai mult de menținerea democrației și consolidarea statului de drept. Prin toate demersurile sale, avocatul are obligația să combată tendințele, acțiunile și măsurile totalitariste, specifice statului dictatorial, pledând pentru libertate, transparența procedurilor judiciare și soluții în conformitate cu principiile statului de drept Art. 10 alin. 4 din Codul deontologic al avocatului român, aprobat prin Hotărârea Consiliului UNBR nr. 268/2017.
Indicatorul cel mai bun pentru evaluarea unui regim democratic este chiar libertatea asigurată avocaților în special și a organizațiilor profesionale ale juriștilor, în general.
Misiunea omului juridic este apărarea drepturilor și respectarea legii pentru menținerea edificiului statului de drept, adică pentru protejarea unor repere, pentru conservarea echilibrului societății. Nu este deloc ușor, când corectitudinea politică, menită să stopeze abuzuri și discriminări, a devenit, adesea, o hiper-corectitudine care îi inhibă pe indivizii competenți. De teama unor interpretări din perspectiva unei corectitudini politice exagerate, care se transformă într-un radicalism de opinie, profesioniștii evită, de multe ori, să ia cuvântul, să facă un pas în față. Cetățeanul de astăzi e neiertător, iar un bulgăre mediatic se poate transforma într-o avalanșă de necontrolat peste noapte. De aceea, sub presiunea presei și publicului care savurează fiecare greșeală sau controversă, oamenii calificați preferă, adesea, să rămână în umbră.

Ne trebuie mai mult curaj. Un declin al curajului este vizibil, de zeci de ani, de unde senzaţia că întreaga societate este lipsită de curaj. Eu cred în mai mult discurs în societate, în mai mult discurs în universitate, iar nu mai puțin.
Dar care ar fi soluțiile pentru revigorarea activismului juridic?
În primul rând, să acceptăm că rolul juristului în societate nu trebuie să se rezume doar la succesul în carieră, că avem datoria să depășim sfera profesională. Pentru ce lume îi pregătim pe juriștii de mâine? Cu siguranță, pentru o lume marcată de incertitudini.

Policlinica Buna Vestire Craiova

Redobândirea încrederii cetățenilor în actul de justiție este posibilă doar în măsura în care este însoțită și de o creștere a asumării rolului juristului. Juriștii trebuie să-și creeze proprii anticorpi. Juristul este cel care trebuie să susțină valorile democratice. Meritocrația, idealul în jurul căruia orbitează, de fapt, întregul discurs al activistului civic sau politic, este singura cale corectă pe care o putem urma. Pasivitatea și resemnarea nu ne pot caracteriza. Juristul trebuie să redevină om al cetății.

Prof. Lucian Săuleanu
Decanul Baroului Dolj

Politica