Iubitorii de schi sau alte distracţii pe zăpadă au luat cu asalt staţiunea Rânca, din Gorj, unde în acest weekend stratul de zăpadă a permis practicarea sporturilor de sezon.
Vremea a ţinut şi în acest weekend cu turiştii care au ales să petreacă prima parte a sărbătorilor la Rânca, pentru că pârtiile au fost numai bune pentru practicarea sporturilor de iarnă, iar stratul de zăpadă a fost suficient de mare. Staţiunea gorjeană Rânca a fost arhiplină. Toate cele 600 de cabane au fost ocupate.
"Din nou Rânca a confirmat că este una din zonele cu zăpadă, cea mai mare din ţară. Se schiază foarte bine de câteva zile, pârtia se prezintă in condiţii foarte bune", a declarat şeful Salvamont Gorj, Sabin Cornoiu.
Aşa se face că turiştii s-au bucurat din plin de ultima zi din vacanţa de Crăciun, iar firmele care închiriază echipament, dar şi teleschiul din Rânca, au făcut cu greu faţă numărului mare de turişti.
Rânca, scurt istoric
Aţi auzit, în ultimii ani, vorbindu-se tot mai des despre Staţiunea Rânca din Gorj.
Este normal, este în plină expansiune, cu peisaje ameţitoare, la aproape 1700 de metri, foarte căutată de iubitorii de schi şi de drumeţii montane sau plimbări cu bicicleta.
Dacă adăugăm şi faptul că este aşezată pe Transalpina, deja vorbim despre o alternativă serioasă pentru aglomerata Valea Prahovei.
Transalpina a fost odinioară o… potecă – “Poteca Dracului” – un traseu folosit de păstorii din Mărginimea Sibiului pentru a traversa munţii cu turmele de oi în Ţara Românească.
O legendă locală spune că, la sfârşitul secolului XVIII şi la începutul secolului XIX, fiecare familie a participat la construirea unei porţiuni din acest drum, în funcţie de posibilităţile fizice şi financiare ale sale.
El a fost văzut ca drum strategic atât de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, cât şi de germani, în timpul Primului Război Mondial.
În perioada interbelică, regele Carol al II-lea a dorit, de asemenea, să aibă la dispoziţie un drum strategic, pentru artileria montană, trasă de cai, care să poată fi parcurs de trupele care se mişcau între Valahia şi Transilvania.
În anul 1939, la inaugurarea drumului, regele Carol al II-lea, viitorul rege Mihai I şi prim-ministrul Gheorghe Tătărescu, au parcurs întregul traseu al noului “Drum al Regelui” la bordul unei maşini de teren conduse chiar de Carol al II-lea.
