Campania arheologică, derulată de către specialiştii Muzeului Olteniei Craiova, la şantierul arheologic de la Răcarii de Jos, este aproape de final. Pe 5 august se vor finaliza săpăturile arheologice. Joi au fost prezentate rezultatele.
Săpăturile arheologice de la castrul roman Răcarii de Jos, amplasat în vecinătatea Drumului European E70, a căii ferate Craiova-Filiaşi, au început în luna iunie anul acesta şi sunt susţinute financiar de către Consiliul Judeţean Dolj. Pentru ultima campanie arheologică s-au alocat 30.000 lei. Comandamentul din castrul roman de la Răcari măsoară 37 metri lungime și 34 metri lățime.
Situl arheologic de la Răcarii de Jos este monument arheologic de clasa “B”, iar rezultatele obţinute în urma cercetărilor arheologice, demonstrează importanţa deosebită a aşezării romane, reprezentată de construcţii de dimensiuni mari. Au fost descoperite ziduri exterioare cu o grosime de 0,80m, iar în interiorul clădirii comandamentului – mai multe spaţii şi compartimentări, cu utilităţi diverse. Acoperişul clădirii a fost realizat cu ţigle şi olane care prezintă pe suprafaţă ştampile ale celor care au realizat materialul tegular: Numerus Maurorum.
Situl arheologic de la Răcarii de Jos poate fi introdus în circuitul turistic, acesta fiind și scopul urmărit.
„Suntem la sfârșitul primului șantier arheologic din campania 2015 a Muzeului Olteniei. Este vorba de șantierul arheologic de la Răcarii de Jos, un important sit arheologic în care Muzeul Olteniei desfășoară cercetări de aproximativ cinci ani. Este unul dintre cele mai mari castre romane din Oltenia. Cercetarea arheologică în ultimii ani a fost dublată și de o conservare primară a ruinelor acestui castru făcută de așa manieră încât în prezent se poate vizita acest obiectiv arheologic, îl putem considera și un obiectiv turistic. În spate sunt și câteva clădiri restaurate primar, totul a decurs cum trebuie. Scopul nostru, dublat de susținerea financiară a Consiliului Județean este ca în scurt timp să transformăm acest sit arheologic într-un obiectiv turistic”, a declarat Florin Ridiche, manager Muzeul Olteniei.
Ca şi în anii trecuţi, campania arheologică derulată la situl de la Răcarii de Jos, este realizată de Dorel Bondoc, arheolog la Secţia de Istorie-Arheologie a Muzeul Olteniei Craiova, şi a vizat cercetarea clădirii, fundaţiilor comandamentului castrului, dar şi a grânarului (horreum).
„Castrul roman de la Răcari este al doilea castru ca mărime din Oltenia.Suntem în punctul central al castrului, la momentul ridicării zidurilor și al construcțiilor interioare se așeza un obiect ingineresc numit groma de unde porneau măsurătorile după care construcțiile interioare din castru erau ridicate.Întreaga distribuție interioară a castrului se dirija din acest punct.A mai rămas fundațiile clădirile comandamentului denumită în epocă princhipia, are o intrare generoasă flancat pe laterale, de o parte și de alta având camere, depozite pentru arme și echipament militar. Este și un spațiu generos care reprezenta o curte interioară, iar în încăperi erau găzduite actele, însemnele respectivei unități militare și tezaurul monetar din care erau plătite soldele soldaților care garnizonau în acest castru.Este vorba de soldații din Numeros Maurorum, o trupă auxiliară de cavaleri maură aduși aici din nordul Africii. La nordul acestei clădiri se găsesc ruinele unei grânare, horreum unde ne-am concentrat săpăturile în această campanie”, a declarat Dorel Bondoc, arheolog.
Lucruri de valoare au fost descoperite de către arheologi în campania efectuată anul acesta. Printre acestea se numără, statui de bronz, monede de bronz, argint, dar și cărămizi, oase și fragmente de ceramică.Au mai fost găsite și obiecte din instrumentarul unui arheolog, o perie, o ruletă, o truelă și un instrument de răzuit.
„Am descoperit un mare număr de cărămizi și țigle ștampilate cu abrevierea acestei unități militare, Numeros Maurorum.Avem piese de echipament militar, fragmente de statui, un fragment de la o statuie de bronz de mari dimensiuni a unui împărat roman, care pe suprafață poartă o peliculă de aur, un împărat roman cu ceva pretenții la viața lui, monede din bronz, argint, cărămizi, oase, zguri siderurgice din fier, suspectăm existența unei fabrici, care prelucra metalul și un foarte important lot de ceramică de uz casnic și de import. De asemenea, o descoperire importantă este cea a unui fragment de acvilă, o reprezentare a unității militare de la Răcari și armatei romane.Acvila era însemnul general al legiunilor romane și al armatei”, a mai precizat Dorel Bondoc.
Forța de muncă a fost recrutată de pe plan local, localnicii au sprijinit specialiștii Muzeului în realizarea săpăturilor.
„Forța de muncă a fost recrutată de pe plan local, oameni cu care am colaborat și în alte ocazii și în alte șantiere și în alți ani, ca atare este un avantaj că nu mai trebuiesc instruiți.Nou-veniții deja învață de la cel mai vechi, s-a lucrat în această campanie cu circa 13 oameni.Pentru măsurători cât mai precise utilizăm o stație totală de tip Leica, este vorba de un instrument topometric extrem de performant, erorile la o măsurătoare sunt de câțiva milimetri, vom putea obține în acest fel planuri importante ale clădirilor și ale întregului castru”, a mai adăugat Dorel Bondoc.
Cele mai multe șantiere arheologice vor începe după data de 1 august, este vorba de șantierul de la Desa, de la Bâzdâna, comuna Calopăr și șantierul arheologic de la Cioroiu Nou care va debuta cu data de 1 august și se vor finaliza aproximativ la sfârșitul lunii august sau mijlocul lunii septembrie.
